Garabet Ibrăileanu

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Materiale media legate de Garabet Ibrăileanu la Wikimedia Commons Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – I Dublul Narcis, ebooks.unibuc.ro Vraja lui Garabet Ibrăileanu, 16 iulie 2009, Costin Anghel, Jurnalul Național Iubirea desfigurează și trece, 9 septembrie 2009, Clara Margineanu, Jurnalul Național G. Ibrăileanu – 75 de ani de la moarte, 5 aprilie 2011, Cretu Bogdan, Ziarul de Duminică Dar dacă a ținut și Adela un jurnal?, 7 septembrie 2009, Serban Cionoff, Jurnalul Național Colecții digitalizate BCU IAȘI Expoziție virtuală cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la nașterea criticului și istoricului literar - BCU IAȘI

Garabet Ibrăileanu a adăugat o fotografie

acum 3 ore

R.I.P
Garabet

Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos, România – d. 11 martie 1936, București, România) a fost un critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român. Este una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare științifice (direcția poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iași și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Școala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Biografie La 23 mai 1871 s-a născut, la Târgu Frumos Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor Ibrăileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie și a Varteniei Marcovici din Roman, descendenți, la rândul lor, ai unor vechi familii armenești din Moldova. Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în 1872, în casa Varteniei Marcovici. În anul 1876, Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea Romanului, unde se mută, la puțină vreme, toată familia. „Aici, la Poiana lui Iurașcu, am cunoscut natura”, va scrie peste ani Garabet Ibrăileanu. La 17 septembrie, în același an, Maria Ibrăileanu moare după ce dăduse naștere unei fetițe, Maria. Teodor Ibrăileanu se recăsătorește, în 1877, după cum îi caracterizează fiul său gestul, în Amintiri, din „combinații gospodărești”. În septembrie 1878, Garabet este înscris la o școală din Bacău, dar e mutat curând la Roman, deoarece tatăl său își găsise o slujbă de administrator la o moșie din apropierea orașului. Copilul se îmbolnăvește și este retras de la școală. Între 1879 - 1883, studiază la școala primară din Roman, iar între 1883 - 1887, urmează cursurile Gimnaziului „Roman-Vodă”, unde, începând cu clasa a II-a, a primit…Citește mai mult

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Criticul literar Opera critică a lui Garabet Ibrăileanu, al treilea moment important în critica românească, poate fi privită ca o sinteză a direcțiilor anterioare ilustrate de Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea. Întâia lucrare importanta a lui Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizează geneza formelor culturii în România, luând ca documente operele scriitorilor mai însemnați din perioada 1840-1880, adică din momentul apariției revistei lui Mihail Kogălniceanu, Dacia literară - unde se afirmă pentru întâia oară spiritul critic, condamnându-se literatura de imitație și se atrage atenția asupra necesității reprezentării caracterului național - până la constituirea statului român modern, când România a luat fizionomia unui stat european. Această operă a lui Ibrăileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectică, conține observații pătrunzătoare asupra atitudinii principalilor scriitori români față de formele de civilizație și cultură dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecând prin revoluția burghezo-democrată de la 1848, Unirea Principatelor și dobândirea independenței naționale. O opinie nuanțată, cu unele accente critice, asupra Spiritului critic în cultura românească are George Călinescu: "...cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofisticată și de beție de idei. Ea încântă intelectul și-l invită la gândire și e ...o capodoperă în felul ei, care…Citește mai mult

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Revista Viața Românească Viața Românească este o revistă periodică literar-artistică și științifică, editată de către Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibrăileanu, începând cu martie 1906.

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Cariera și opera Între 1890 și 1895, Garabet Ibrăileanu frecventează la Universitatea din Iași cursurile Facultății de Filosofie, istorie și literatură, concomitent urmează școala normală superioară. În timpul studiilor universitare, Garabet Ibrăileanu colaborează la diverse ziare și reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nouă etc.), cu articole având conținut politic-social și de orientare literară. În 1908 a ocupat catedra de literatură modernă de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pe care a servit-o până în 1934. Profesorul Ibrăileanu a reluat strălucita tradiție a societății Junimea și a revistei Convorbiri literare prin reunirea în jurul revistei Viața românească a celor mai însemnați scriitori ai epocii și prin orientarea mișcării literare a vremii în direcția creației de caracter specific, legată de realitățile naționale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existență, din prima serie a revistei Viața românească, de excese ca și de exclusivism, permițând scriitorilor importanți ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-și dezvolte liber activitatea.

Garabet Ibrăileanu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Lectură suplimentară Al. Dima, Concepția despre artă și literatură a lui G. Ibrăileanu, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1955 Mihai Drăgan, G. Ibrăileanu, București, Albatros, 1971 Gheorghiu Mihai Dinu, Ibrăileanu, romanul criticului, București, Albatros, 1981 Holban Ioan, Proza criticilor. Lovinescu; Ibrăileanu, București, Minerva, 1983 Al. Piru, G. Ibrăileanu. Viața și opera, București, Minerva, 1971 Antonio Patraș, Ibrăileanu: către o teorie a personalității, Cartea Românească, 2007 - recenzie