Athanase Negoiță (n. 3 iulie 1903, Seaca, România – d. 1994, București, România) a fost un preot și teolog creștin ortodox, orientalist și traducător român. A tradus texte însemnate cuneiforme, hitite, arameice, feniciene - canaaniene și ebraice în limba română. A fost profesor suplinitor de Vechiul Testament (1947-1948) și lector de limba ebraică (1948-1952) la Institutul Teologic Ortodox din București.
Athanase Negoiță (n. 3 iulie 1903, Seaca, România – d. 1994, București, România) a fost un preot și teolog
creștin ortodox, orientalist și traducător român. A tradus texte însemnate cuneiforme, hitite, arameice, feniciene - canaaniene și ebraice în limba română. A fost profesor suplinitor de Vechiul Testament (1947-1948) și lector de limba ebraică (1948-1952) la Institutul Teologic Ortodox din București.
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
Biografie Athanase Negoiță a făcut studiile medii la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, și apoi la Seminarul Central teologic din București, pe care l-a absolvit în 1926 cu diferență de liceu și bacalaureat. Între anii 1926-1930 a urmat Facultățile de Teologie și de Litere ale Universității din București. După licența în teologie și în litere, a primit titlul de doctorul în teologie în anul 1932 cu o teza despre prorocul Nahum. Între anii 1930-1932 a studiat în Palestina studii de specializare în Vechiul Testament la “École Biblique et Archéologique Française" din Ierusalim. Întors în patrie, a fost între anii 1933-1938 conferențiar suplinitor de studii biblice la Facultatea de Teologie din București, în 1939 asistent la catedra de exegeză a Vechiului Testament, din anul 1940 cu definitivat. După hirotonire în anul 1933, Între anii 1933-1936 a slujit ca diacon, iar între 1936-1994 ca preot la biserica „Sfinții Ioachim și Ana - Foișorul de Foc”, din București. În anii 1947-1948 a fost profesor suplinitor la catedra de exegeza Vechiului Testament, iar între anii 1948-1952 lector de limba ebraică la Institutul Teologic Universitar din București, fiind înlocuit cu preotul Mircea Chialda din Caransebeș, care ulterior a devenit profesor. Negoiță a fost membru…
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
Selecție de cărți și articole
1932 - Prorocul Nahum, teză de doctorat
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
1935 Codul lui Hammurapi
1935 Negoiță diacon dr. T. – Sabbathul Vechiului Testament, Studiu de Arheologie Biblică – tipografia „Fântâna darurilor” str. 13 septembrie, 74 (1935)
1936 Metoda misionară a profeților Vechiului Testament
1940 - Psaltirea în cultul Bisericii Ortodoxe
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
1944 - Sabathul Vechiului Testament
1944 - Psalmii biblici și psalmii babilonieni
1944 - Cunoști tu Tara Sfântă?
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
1946 - Elemente de gramatică ebraică
1972 - Calendarul mozaic și Paștile creștine, în Glasul Bisericii, în. XXXI, 1972, nr. 11 - 12, p.1199-1214;
1977 - Paștile la data fixă. Noi inițiative, în Biserica Ortodoxă Română, an. XCV, 1977, nr. 5 - 6, p. 350 – 356.
1975 - Gândirea asiro-babiloneană în texte , Editura Științifică și Enciclopedică
1979 - Gândirea feniciană în texte, Editura Științifică și Enciclopedică
1986 - Gândirea hitită în texte, Editura Științifică și Enciclopedică
1991 - Monumentul istoric Oborul Vechi- monografia bisericii Sfinții Ioachim si Ana din București, Editura Litera
1992 - cu Constantin Daniel - Teologia biblică a Vechiului Testament, Editura „Credința noastră”
1993 - Manuscrisele eseniene de la Marea Moartă - Editura Științifică
1993 - Noul Testament și manuscrisele de la Qumran Studiu critic (Le Nouveau Testament et les manuscrits de Qumrân. Étude
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
A
Athanase Negoițăa lăsat un gând
acum 2 zile
2006 - Istoria religiei Vechiului Testament
Negoiță a publicat studii în revistele teologice: Studii Teologice, Biserica Ortodoxă Română, Glasul Bisericii, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Banatului, Mitropolia Olteniei , în Raze de Lumină, Amvonul, Fântâna Darurilor, precum și două studii în Studia et Acta Orientalia, 1977 și 1980, abordând mai ales subiecte de arheologie biblică