Avram Bunaciu

Avram Bunaciu a adăugat o fotografie

acum 2 zile

R.I.P
Avram

Avram Bunaciu (n. 11 noiembrie 1909, Gurba – d. 28 aprilie 1983, București) a fost un jurist și politician comunist român. S-a implicat de aproape în procesele celor judecați în perioada postantonesciană pentru crime de război, crime împotriva umanității, în procesele politice și actele de represiune din anii stalinismului în România. În perioada regimului comunist, Bunaciu a deținut funcțiile de acuzator public șef, ministru al justiției 1948-1949 și apoi, ministru de externe al României (1958-1961). Avram Bunaciu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975. Între 1948-1969 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (denumit până în 1965 Partidul Muncitoresc Român). În anii 1961-1965 Bunaciu a fost vicepreședinte al Consiliului de Stat al României,iar între 19-24 martie 1965, în urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bunaciu a îndeplinit pentru 5 zile funcția de președinte temporar al Consiliului de Stat.

Avram Bunaciu a adăugat o fotografie

acum 2 zile

R.I.P
Avram

Copilărie și tinerețe Avram Bunaciu s-a născut în 1909 ca mezin între cei opt copii ai unei familii de țărani mijlocași români din satul Gurba, comuna Șicula, azi în județul Arad, pe vremea aceea în Regatul Ungariei din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Se știe mai târziu de trei surori (Floare, Măriuța și Raveca) și de trei frați (Păliță sau Pavel, Ion și Petre) .. După documentele de stare civilă, tatăl său se numea,în maghiară, Bunacs János (n.n. adică Ioan Bunaciu, cunoscut în sat ca „Ioan a Marcului”), iar mama se numea în maghiară Bergyán Rebeka (Raveca Berghian) și ei erau de confesiune greco-catolică. După surse ale cultului baptist din România, mama lui Bunaciu ar fi fost credincioasă baptistă. Un consătean pe nume Ioan Bunaciu a fost în anii 1970-1988 directorul seminarului teologic baptist din București. Anii Primului război mondial au fost dificili pentru familia sa, tatăl și fratele cel mare fiind trimiși pe front în cadrul armatei austro-ungare, în vreme ce alt frate, care, rămas la vatră, devenise stâlpul familiei, a murit de gripă. După studii secundare la Liceul român greco-catolic „Samuil Vulcan”, din Beiuș, în anii 1929-1933 Bunaciu a urmat facultatea de drept a Universității din Cluj. În anii de…Citește mai mult

Avram Bunaciu a lăsat un gând

acum 2 zile

Acuzator public și cariera politică Între 1944-1945 a fost membru în consiliul Baroului de Ilfov. În perioada 1945-1946 a avut funcția de acuzator public șef în comisia de acuzatori publici a Tribunalului Poporului din București. (Tribunalul a funcționat până la 28 iunie 1946). Comisia acuzatorilor publici a examinat cazurile a circa 2700 suspecți de crime de război și crime împotriva umanității, comise în timpul regimului Ion Antonescu. Dintre aceștia 668 au fost condamnați, mulți dintre ei în contumacie. În vara anului 1945, Bunaciu a fost însărcinat să organizeze Tribunalul Poporului din Cluj, care a pronunțat condamnări mai aspre decât alte instanțe împotriva celor găsiți vinovați de crime de război, dar majoritatea acuzaților au fost judecați în contumacie. Alături de acuzarea formată din Constantin Vicol, Ion D.Ion și Alexandra Sidorovici, Bunaciu a fost acuzator public în procesul a trei din cei 14 acuzați (șapte din ei arestați) din procesul așa numitului „lot al ziariștilor fasciști” - Radu Demetrescu-Gyr, Stelian Popescu (în contumacie) și Ilie Rădulescu. Ca secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Bunaciu a participat la organizarea execuției pedepsei capitale la care au fost condamnați Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și Constantin Z. Vasiliu. În 1946-1947 Bunaciu ar fi dat,…Citește mai mult

Avram Bunaciu a lăsat un gând

acum 2 zile

Viața privată Bunaciu a locuit, timp de mai mulți ani, pe strada Herăstrău din București, într-o zonă in care au locuit numeroși activiști de frunte ai regimului comunist. În localitatea Gurba, a locuit pe strada care îi poartă, în prezent, numele.

Avram Bunaciu a lăsat un gând

acum 2 zile

Speculațiile biografice lansate în mass media Surse din cercurile politice și jurnalistice de extremă dreaptă, unele propagatoare ale teoriilor despre conspirațiile evreilor și masonilor (ex. Žydokomuna [2]) i-au atribuit lui Bunaciu, ca si altor comuniști neevrei, un nume evreiesc născocit (în cazul lui Bunaciu - „Abraham Gutman”) și o origine fictivă evreiască ,(de pildă, în citatele în presă din spusele văduvei mareșalului Antonescu, Maria, . Această teorie este infirmată de biografii săi și de cei care l-au cunoscut. Soția lui, Noemi, născută Nussbacher, a fost evreică.

Avram Bunaciu a lăsat un gând

acum 2 zile

Distincții Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române” Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului” Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului” Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului” Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”