Constantin Cândea

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Constantin Cândea (n. 15 decembrie 1887, Mărgineni, Bacău, România – d. 4 martie 1971, București, România) a fost profesor universitar doctor docent inginer abilitat în chimie, fondatorul Laboratoarelor de Chimie ale Școlii Politehnice din Timișoara, rectorul Universității Politehnica Timișoara - fostă Școala Politehnică din Timișoara între anii 1946-1947, deputat și membru al Academiei de Științe din România.

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Biografie Constantin Cândea s-a născut la 15 decembrie 1887 în comuna Mărgineni, Bacău. A fost căsătorit din 27 septembrie 1923 cu Maria (Antoniade) Cândea (n. 2 octombrie 1889, Galați – d. 16 aprilie 1974, București), profesoară de limba română și franceză cu doctorat la Sorbona, cea care a înființat la 10 noiembrie 1918 și condus ca directoare Școala Normală de Fete „Regina Maria” din Ploiești, actualul Colegiu Național Pedagogic „Regina Maria”. Din căsătoria lor au rezultat doi copii: Mioara-Rodica Cândea, arhitectă, căsătorită Georgescu (n. 9 iulie 1924, Ploiești – d. 13 septembrie 2017, Montréal) și Ioan-Radu Cândea, inginer constructor (n. 24 septembrie 1925, Ploiești – d. 11 februarie 2016, București). Constantin Cândea a încetat din viață la 4 martie 1971 în București la vârsta de 83 de ani. Este înmormântat în Cimitirul Bellu figura 4.

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Studii În anul 1906 a absolvit Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, după care a urmat cursurile Königlich Bayerische Technische Hochschule München (actualmente Technische Universität München), finalizându-le în 1911 cu diplomă de inginer. În anul 1920, Constantin Cândea a obținut titlul de doctor în științe chimice la Facultatea de Științe din București. Teza sa de doctorat, structurată în două părți, a avut ca subiect atât studii fundamentale de chimie organică, cât și analize privind economia resurselor energetice. Prima parte a lucrării, intitulată „Asupra constituției Diphenol-, Dithiophenol-, Di α și β-Naphtol, Dithionaphtol, Dimethylanilin-, Thionaphtenchinonelor, a α-Naphtolisatinei și a derivaților coloranți ai acestora”, a tratat structura și proprietățile unei serii de compuși fenolici și derivați ai acestora, relevanți pentru chimia coloranților. A doua parte, „Importanța petrolului pentru industria românească”, a analizat rolul strategic al petrolului în dezvoltarea economică a României din prima jumătate a secolului XX.

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Carieră și activitate profesională La începutul carierei sale universitare, Constantin Cândea a ocupat funcția de conferențiar la Facultatea de Științe a Universității din București, instituție la care a obținut și titlul de doctor în chimie, fiind implicat totodată în activitatea Cercului de Studii Industriale ca Președinte, unde a susținut conferințe dedicate politicii de dezvoltare a industriei românești. Apoi, în primul an de activitate al Școlii Politehnice din Timișoara, înființată în urma Decretului Regal Nr. 4822 din 11 noiembrie 1920 al Regelui Ferdinand, prof. dr. ing. Constantin Cândea a creat laboratorul de chimie, iar prof. dr. ing. Constantin Stăncescu a inițiat laboratorul de fizică. În cadrul activității sale de la Școala Politehnică din Timișoara, în anul universitar 1922–1923, Constantin Cândea a inițiat și a condus și un laborator oficial de cercetări, studii și analize industriale, distinct de laboratoarele cu scop didactic. Laboratorul avea rolul de a realiza cercetări aplicative, studii tehnico-științifice și analize chimice și chimico-tehnice destinate industriei. Structurat pe mai multe grupe industriale (industrie anorganică, metalurgie, industrie organică, combustibili și expertize generale), laboratorul a efectuat analize asupra materiilor prime industriale, combustibililor, uleiurilor, grăsimilor, metalelor, apelor și produselor chimice, precum și studii cu aplicații directe în industrie. Constantin Cândea a fost…Citește mai mult

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

ancheta Runcu–Scorțeni (1929) În septembrie 1929, Constantin Cândea a fost implicat, în calitate de expert tehnic în domeniul petrolier, în investigarea unui grav accident industrial produs la sonda nr. 4 „Romolea” a societății Foraky Românească din zona petroliferă Runcu–Scorțeni (județul Prahova). Explozia, survenită în timpul unor lucrări de intervenție asupra instalației de extracție, a provocat pierderi de vieți omenești, numeroși răniți grav și pagube materiale considerabile. Ancheta a avut ca obiect stabilirea cauzelor tehnice ale erupției violente de țiței și gaze, analiza modului de intervenție asupra pistonului blocat al sondei, precum și evaluarea respectării normelor tehnice și de siguranță în exploatarea instalațiilor petroliere. Investigațiile au vizat inclusiv riscul generat de acumulările de gaze inflamabile și de procedurile aplicate în timpul operațiunilor de destindere a coloanei sondei. Participarea dr. ing. Constantin Cândea la această anchetă reflectă recunoașterea competenței sale științifice și tehnice în petrochimie și siguranța exploatărilor industriale, fiind solicitat de Ministerul Muncii pentru identificarea cauzelor, clarificarea responsabilităților și pentru formularea de concluzii menite să prevină producerea unor accidente similare în regiunea petroliferă.

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Brevete de invenție De-a lungul activității sale științifice și aplicative, prof. dr. ing. Constantin Cândea a deținut mai multe brevete de invenție, în domeniul chimiei industriale și al valorificării hidrocarburilor, printre care: 1932: Constantin Cândea, ca autor principal, împreună cu J. Kühn, a obținut brevetul de invenție nr. 20787/1932, intitulat „Procedeu pentru descompunerea hidrocarburilor în carbon și hidrogen”. Brevetul a fost acordat prin Decretul Regal nr. 924 din 1932, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 148 din 27 iunie 1932. În publicarea detaliată ulterioară din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 30 iunie 1932, apar menționați și ceilalți co-solicitanți și titulari economici ai brevetului, respectiv Maria Cassale-Sacchi și firma Cesag A.G., conform dosarului administrativ al brevetului. 1934: Constantin Cândea, ca autor principal, împreună cu Ilie G. Murgulescu și J. Kühn, a obținut Brevetul Regal Român nr. 23259/1934, intitulat „Conversiunea metanului prin cloruri metalice”. Brevetul este menționat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118 din 28 mai 1945, în contextul publicării raportului Ministerului Educației Naționale privind transformarea conferinței de Chimie de la Facultatea de Mine și Metalurgie a Școlii Politehnicii din Timișoara în catedră de chimie analitică și fizică și numirea lui Ilie G. Murgulescu ca profesor titular.

Constantin Cândea a adăugat o fotografie

acum o oră

R.I.P
Constantin

Activitate politică În iunie 1939, Constantin Cândea a candidat ca independent și a fost ales deputat în Adunarea Deputaților, reprezentând categoria „Ocupațiuni intelectuale” în circumscripția electorală a Ținutului Timiș, în calitate de personalitate academică și tehnică. A făcut parte din Comisia de educație națională, culte și arte. Mandatul său a încetat în septembrie 1940, odată cu dizolvarea Parlamentului. La 23 iunie 1939, în cadrul activității sale parlamentare, prof. dr. Cândea a susținut un discurs în Adunarea Deputaților, în care a abordat rolul învățământului tehnic superior, al cercetării științifice și al industriei în dezvoltarea economică și în consolidarea apărării naționale, formulând propuneri concrete privind modernizarea și extinderea școlilor politehnice, crearea de institute de cercetare științifică legate de apărarea națională, dezvoltarea Politehnicii din Timișoara, sprijinirea cercetării universitare, specializarea tinerilor ingineri, înființarea de uzine strategice, valorificarea resurselor naturale și încurajarea inițiativei private.

Constantin Cândea a lăsat un gând

acum o oră

Distincții De-a lungul carierei sale, Constantin Cândea a fost distins cu Ordinul Coroana României în gradul de ofițer și cu Ordinul Steaua României în gradul de Cavaler, ca recunoaștere a contribuțiilor sale la dezvoltarea învățământului tehnic și a vieții academice interbelice. Totodată, a primit Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, distincție care atestă implicarea sa în eforturile naționale din timpul Primului Război Mondial.

Constantin Cândea a lăsat un gând

acum o oră

Afilieri În perioada studiilor universitare la München, Constantin Cândea a fost membru al Societății „Patria” a studenților români din München din 1907, iar în mai 1911 a fost ales președinte al acestei organizații, fondată în 1898, care avea ca obiective perfecționarea intelectuală și culturală a membrilor în spiritul identității naționale românești, precum și dezvoltarea activităților artistice, științifice și literare și a spiritului colegial și social. Din februarie 1919 a devenit membru al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR). A fost Președintele Cercului de Studii Industriale de la Universitatea din București din 1920. Începând cu 1922 a deținut funcția de Președinte onorific al Societății Studenților Școlii Politehnice din Timișoara, din 1923 a fost membru al Societății științifice a Școlii Politehnice din Timișoara și din 1925 a făcut parte din conducerea Cercului studenților minieri. În 1929 Constantin Cândea a fost desemnat președinte al Secțiunii Timișoara a Societății de Chimie din România, recent înființată. În această calitate, a coordonat organizarea celui de-al IV-lea Congres Național de Chimie din România, desfășurat la Timișoara între 21 și 24 mai 1933, unde a îndeplinit rolul de președinte local al comitetului de organizare. A condus secțiunea până în 1939, când activitatea Societății de Chimie din România…Citește mai mult

Constantin Cândea a lăsat un gând

acum o oră

Comisii și activități consultative De-a lungul carierei sale, Constantin Cândea a fost implicat în mai multe comisii și organisme consultative, contribuind atât la educația tehnică, cât și la problemele industriale și de apărare națională: Consiliul de perfecționare al Școlii Politehnice Timișoara (începând din 1930) – ca membru delegat al consiliului profesoral a participat la organizarea activităților didactice și evaluarea programelor de perfecționare profesională. Comitetul de Direcție al Școlii Politehnice Timișoara (începând din 1930) – ca membru delegat al consiliului profesoral a contribuit la coordonarea administrativă și tehnico-didactică a instituției. Comitetul de conducere a Institutului Social Banat-Crișana (începând din 1932) - membru Asesor al funcționarilor la jurisdicția de muncă, judecătoria Timișoara (începând din 1933) – a oferit consultanță privind problemele tehnice și administrative din domeniul ingineriei. Comisia consultativă a Ministerului Înzestrării Armatei (începând din 1939) – numit membru al unei comisii științifice consultate pentru probleme tehnice și științifice legate de apărarea națională, fiind convocat fie pe grupe de specialitate, fie pentru avize scrise individuale. Administrator de supraveghere al Uzinei Electrice Comunale din Jimbolia (începând din 12 iunie 1945), funcție în care a avut atribuții de control și coordonare tehnică în domeniul energetic local. Consilier tehnic onorific la Ministerul Minelor și Petrolului…Citește mai mult

Constantin Cândea a lăsat un gând

acum o oră

Lucrări Profesorul Constantin Cândea a avut o prolifică activitate științifică în chimie organică, chimie anorganică, chimie analitică și petrochimie. Lucrările sale au abordat teme precum hidrogenarea petrolului și a reziduurilor petroliere, cracarea și oxidarea hidrocarburilor, sinteza compușilor organici, analiza calitativă și volumetrică a substanțelor chimice, și reacțiile gazului metan cu diverse compuși. Contribuțiile sale au fost publicate atât în reviste românești, cât și internaționale de specialitate, demonstrând o diversitate tematică și aplicativă remarcabilă. Toate lucrările de mai jos, cât și teza sa de doctorat și manualele universitare pe care le-a elaborat, se află în fondurile Bibliotecii Academiei Române.