Eduard Kadlec

Eduard Kadlec a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Eduard

Eduard Кadlec (n. 16 martie 1880, Ústí nad Labem, Ústí nad Labem, Cehia – d. 19 august 1961, Brno, Cehoslovacia; întâlnit în textele istorice și cu prenumele de Edward sau cu numele de Kadlez, Kadletz sau Kadleț) a fost un general ceh, cunoscut ca fiind unul dintre liderii Legiunii Cehoslovace din Rusia. În Istoria României, este cunoscut în calitate de comandant cu gradul de colonel al Legiunii Române din Siberia, din noiembrie 1918 până în mai 1920. Născut pentru a fi soldat, a debutat promițător în carieră, în anul 1900, în Armata Austro-Ungară , dar datorită unui conflict cu superiorii săi a fost marginalizat. După ce și-a dat, în 1908, demisia dintre cadrele active, s-a distins în armata colonială din Congo Belgian, în perioada 1909-1914. Începutul Primului Război Mondial l-a prins în concediu acasă, astfel că a fost mobilizat pentru a lupta în Galiția, unde a ajuns comandant al Fortul Nr. XI „Duńkowiczki” din Fortăreața Przemyśl. Căzut după capitularea fortăreței, în 1915, în prizonieratul rus, a reluat, în 1917, lupta de partea Antantei , în cadrul Legiunii Cehoslovace, distingându-se ca unul dintre cei mai proeminenți ofițeri ai ei. În această calitate, a intervenit decisiv în câteva dintre momentele critice ale…Citește mai mult

Eduard Kadlec a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Eduard

Date biografice Născut, așadar, în 16 martie 1880, în Ústí nad Labem (actual Cehia) dintr-o familie de clerici (tatăl numindu-se Vaclav Kadlec și mama numindu-se Marie Nee, născută Buršíková), împreună cu fratele său mai mic, Janem, a decis să urmeze o carieră militară. După finalizarea școlii generale și a studiilor liceale în limba germană, la Praga, s-a înscris, în 1896, la Școala pentru cadeți de artilerie din Viena, pe care a absolvit-o în anul 1900, pe 18 august. Părinții săi au trăit în Ústí nad Labem, în timpul Primei mari Conflagrații și, posibil, chiar în intervalul anilor '920. Asemenea altor legionari cehoslovaci, Kadlec s-a căsătorit în Rusia, la Irkutsk, luând de soție, la 15 decembrie 1919, pe Vera, fiica unui comerciant din Turinsk, numit Feodor Soloviev. Aceasta l-a însoțit, ulterior, la reîntoarcerea în țara sa natală. După pensionare s-a retras din viața publică și a trăit tot restul vieții în Brno-Řečkovice , împreună cu soția sa de origine rusă.

Eduard Kadlec a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Eduard

Cariera militară Primul eșec și perioada colonială din Congo Și-a început cariera la Bateria Nr. 6 a Regimentului de Artilerie de cetate Nr. 1 „Împăratul Franz Joseph” din Viena. În 1903 și-a căpătat tresele de ofițer după absolvirea unui curs la Brigada de Artilerie Nr. 2, fiind încadrat în Batalionul III. Cariera sa promițătoare a primit o lovitură în toamna anului 1904, ca urmare a unei dispute cu superiorul său ierarhic, motiv pentru care a fost mutat disciplinar într-un post secundar, la un depozit al Batalionului de Artilerie de cetate Nr. 3 din Petrovaradin. Cu toate acestea, a reușit, totuși, să se facă remarcat, astfel că, în 1906, a fost transferat la Comandamentul de Inspecție al Artileriei Nr. 4 din Sarajevo, de unde, la cererea sa, la sfârșitul anului, a fost numit comandant al unui buncăr de artilerie de la Boričevci și, ulterior, promovat locotenent. În 1908 a fost, însă, sărit la avansare, astfel că a decis să părăsească armata. Transferat fiind în rezerva armatei, în primăvara anului 1909 a mers la Bruxelles, unde s-a oferit voluntar pentru a intra în nou creata administrație colonială din Congo Belgian. După finalizarea unui curs pentru ofițeri de administrație, în toamna anului 1909…Citește mai mult

Eduard Kadlec a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Eduard

Asediul Przemyślului Începutul Primului Război Mondial l-a găsit în concediu acasă, astfel că a fost încadrat în Armata Austro-Ungară ca ofițer de rezervă în Regimentul de Artilerie de cetate Nr. 3 din Nagykanizsa. De aici a fost trimis în Fortăreața Przemyśl, unde a preluat, mai întâi, comanda unei fortificații din Fortul Nr. XI. „Duńkowiczki” În luna noiembrie 1914, având gradul de locotenent major a fost numit la comanda podurilor Fortului X în timpul primului asediu al Przemyślului, ulterior, preluând, treptat, comanda întregului Fort XI (cu câteva zeci de guri de foc de artilerie grea), subordonat fiind Brigăzii 93 Landsturm. În noaptea din 21 spre 22 martie 1915, înainte de capitularea fortăreței, a distrus muniția și tunurile rămase, a aruncat în aer cazematele și depozitele armatei din fort, după care a ajuns prizonier de război al Armatei Imperiale Ruse.

Eduard Kadlec a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Eduard

Prizonieratul Până în vara anului 1915 Kadlec a stat într-un lagăr pentru ofițeri din Kiev, fiind, ulterior, transferat la Kazalinsk. În primăvara anului 1916 a luat legătura cu asociațiile cehilor din Imperiul Rus, astfel că a fost eliberat din lagăr și a revenit la Kiev pentru a participa la efortul acestora. Aici a ajuns într-o poziție relativ importantă de redactor al unor reviste și al altor publicații și s-a implicat în activitatea politică. Deși a depus o cerere să fie primit în rândul trupelor cehoslovace, aprobarea acesteia a întârziat. De abia în iulie 1917 i-a fost recunoscut gradul de stabs-căpitan

Eduard Kadlec a lăsat un gând

acum 3 zile

Epopeea siberiană Născut pentru a fi soldat, Kadlec s-a dovedit a fi unul dintre cei mai experimentați ofițeri ai Legiunii Cehoslovace. A avut reputația unui om aspru în ceea ce privește menținerea disciplinei și a fost recunoscut ca fiind un abil tactician,aflându-se, în același timp, printre cei care au supralicitat cel mai bine spiritul aventurier al legionarilor cehoslovaci. Fiind repartizat la Regimentul 7 Infanterie, a luat comanda Batalionului III. Mai târziu, după încadrare și un proces de instrucție, a fost promovat căpitan. La începutul lunii ianuarie 1918 a predat un curs de tactici de infanterie pentru comandanți de companii și batalioane la Pîreatîn, întorcându-se la regiment, la începutul lunii martie 1918, într-un moment în care unitățile cehoslovace începeau să se pregătească de plecare din Ucraina. Colonelul rus Smuglov – în calitate de comandant al regimentului, arătând un interes scăzut pentru ofițerii acestuia, Kadlec a fost promovat comandant adjunct. În timpul evacuării efectivelor cehoslovace din Ucraina a primit, la începutul lunii martie 1918, comanda unui tren, având în subordine 2 companii de pușcași, secțiunea de mortiere, secțiunea de cavalerie de recunoaștere, muzica regimentară și o companie de mitraliere – în total, 500 de soldați pe care i-a scos din Berejanî spre…Citește mai mult

Eduard Kadlec a lăsat un gând

acum 3 zile

În armata Cehoslovaciei După întoarcerea în Europa a stat în concediu până la începutul lunii ianuarie 1921, vacanța de repatriere fiindu-i prelungită repetat. În luna octombrie 1920, ca delegat al Președinției Cehoslovace, a participat la festivitățile încoronării din România. La 1 ianuarie 1921 a fost numit comandant al Diviziei 10 Infanterie din Banská Bystrica, poziție pe care a preluat-o de la generalul francez Pierre-Victor Fournier, după care acesta a devenit comandant al regiunii militare cu sediul la Bratislava. În această calitate, Kadlec a condus, în perioada 27 octombrie - 5 noiembrie 1921, măsuri de mobilizare la granița cu Ungaria, după care a participat la un curs pentru ofițeri superiori la Versailles, susținut de Franța pentru armatele aliate. Promovat general clasa a V-a, în iunie 1921 , în 28 octombrie 1925 i-a fost atribuit gradul de general clasa a IV-a (grad redenumit general maior, în 1926). A părăsit comanda diviziei pe care a condus-o cu autoritate și profesionalism, în septembrie 1931, când a preluat comanda Diviziei a 7-a din Olomouc. În 1934 (1933 după altă sursă) a devenit, prin decret prezidențial, membru al Consiliului Consultativ al Armatei (autoritate consultativă a Ministrului Apărării), funcție pe care a părăsit-o în circumstanțe îndoielnice. De…Citește mai mult

Eduard Kadlec a lăsat un gând

acum 3 zile

Evacuarea, degradarea și ultimii ani Prigoana rușinoasă împotriva sa a continuat și după sfârșitul războiului. În luna februarie 1948 a fost evacuat din vila în care locuia, iar în primăvara anului 1950, autoritățile comuniste l-au degradat la rangul de soldat, i-au retras decorațiile și i-au tăiat pensia de general. A fost obligat să trăiască numai cu 200 de coroane pe lună, pentru a supraviețui trebuind să vândă din lucruri.A murit în sărăcie și într-o totală uitare la data de 19 august 1961, fiind înmormântat în Cimitirul central din Brno. Văduva sa, din cauza sărăciei, a fost nevoită să vândă lucrurile rămase ei după succesiune, până chiar și ordinele și decorațiile care supraviețuiseră.

Eduard Kadlec a lăsat un gând

acum 3 zile

In memoriam După momentul Revoluției de catifea a fost reabilitat post-mortem, în noiembrie 1989, fiindu-i redat gradul de general și decorațiile. O stradă din Brno-Řečkovice a primit numele său, iar muzeul din orașul său natal deține câteva portrete ale sale. Kadlec a descris bătălia de la Mariinsk într-un manuscris pe care a intenționat să-l publice sub forma unei cărți, dar intenția sa nu s-a materializat.

Eduard Kadlec a lăsat un gând

acum 3 zile

Ordine, onoruri și decorații A fost decorat cu mai multe decorații austro-ungare, cehoslovace, ruse, franceze, britanice și române.