Franz Kafka

Franz Kafka a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Franz

Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga, Austro-Ungaria – d. 3 iunie 1924, Klosterneuburg, Austria Inferioară, Austria) a fost un scriitor ceh de limbă germană, evreu originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, cosmicul conflictul oedipal și biblic dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc. Franz Kafka s-a născut în Praga, capitala Regatului Boemiei în timpul Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi, fiu al comerciantului Hermann Kafka și al Juliei Kafka (Löwy). Limba lui maternă, în care a și scris mai târziu, a fost germana, vorbită nativ în acea vreme de mai puțin de o cincime din populația orașului. Kafka a mai învățat de-a lungul…Citește mai mult

Franz Kafka a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Franz

Cadrul social și religios Franz Kafka s-a născut în timpul domniei împăratului Franz Joseph, un monarh cunoscut pentru tactul cu care reușea să medieze conflictele etnice, dar nu atât de abil în situațiile economice. Pentru Imperiul Austro-Ungar, Praga reprezenta al treilea oraș ca dimensiune și populație, după Viena și Budapesta, dar și unul din cele mai importante centre industriale și culturale. La nașterea scriitorului, cosmopolita localitate era locuită de 170 000 de oameni (300 000 cu suburbiile și garnizoanele militare), dintre care doar 14% (42 000) erau vorbitori nativi de germană, iar restul erau cehi. Pentru comunitatea cehă, originară din ținuturile Boemiei și Moraviei, Praga devine un simbol al identității lingvistice și culturale. Într-un imperiu ce pare să stagneze, orașul lui Kafka inspiră dinamism și modernitate. Populația pragheză se dublează în treizeci de ani; fluxul continuu de muncitori cehi și fenomenul asimilării diminuează numărul germanofonilor la 6.7% (37 000) în 1910. Ca un fel de minoritate în minoritate, comunitatea evreilor, în mare parte vorbitoare de limbă germană, număra la 1900 în jur de 14 000 de locuitori. Antisemitismul exacerbat de ideile naționaliste ale sfârșitului de secol XIX, îi transformă pe evrei în ținta animozității atât a cehilor cât și a…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Nici relațiile scriitorului cu mama sa nu au fost mai calde. Julie Löwy, o femeie de altfel blândă și capabilă de sacrificiu de sine, trebuie să lucreze toată ziua în magazinul lui Hermann și, în percepția lui Kafka, se ocupă prea puțin de creșterea copiilor ei. Franz Kafka se simte abandonat în brațele servitorilor, bucătarilor și guvernantelor; are o copilărie singuratică de care își va aminti fără bucurie sau nostalgii. În Scrisoare tatălui, vorbește chiar de o trădare din partea mamei, care pare să se dedice mai mult soțului decât fiului. Fără să-și dea seama, ea ar fi jucat rolul « hăitașului la vânătoare » sau al calului troian, ademenindu-l pe Franz Kafka prin bunătatea ei în cercul periculos al tatălui, unde tânărul era nevoit să suporte din nou supliciile psihologice. Influența lui Hermann asupra operei lui Franz Kafka este indubitabilă. În Metamorfoza, tatăl lui Gregor Samsa este cel care aruncă cu mere în fiul transformat în gândac, provocându-i o rană mortală, iar în Verdictul, tatăl lui Georg Bendemann îi face un scurt proces de intenție fiului și îl condamnă la moarte. În multe din lucrările scriitorului întâlnim o autoritate supremă, patriarhală, care guvernează discreționar destinul personajului principal. În Procesul,…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Avansând rapid pe scara socială, părinții lui Kafka își schimbă de mai multe ori domiciliul, în mai puțin de patru ani: de la Piața Wenceslas în 1885, la Geistgasse în următorul an și Niklastraße în 1888, ei se stabilesc în cele din urmă în Piața Orașului Vechi în iunie 1889 și vor rămâne acolo pentru șapte ani în Dům U Minuty (Casa Minuta). Franz Kafka este singurul dintre copii care beneficiază de o cameră separată, cu toate că aceasta este foarte friguroasă. Împreună cu ei mai locuiește și o slujnică, Marie Werner, evreică vorbitoare de limbă cehă, angajată de Hermann și Julie pentru a avea grijă de copii și de casă. Ca primul și singurul băiat al unei familii de evrei, Franz Kafka reprezintă obiectul unor așteptări uriașe din partea părinților. Între 1889 și 1893, frecventează Școala de Băieți Germană (Deutsche Knabenschule) de pe strada pragheză Masná, cunoscută atunci ca Masný trh sau Fleischmarkt (Piața de carne). Educația lui religioasă se încheie prin îndeplinirea ritualului inițiatic Bar Mitzvah la treisprezece ani. Pentru acesta, Kafka trebuie să memoreze un pasaj în limba ebraică și să îl cânte într-un cadru ceremonial la Sinagoga Zigeuner.

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

La zece ani (în 1893) din dorința tatălui, Kafka se înscrie la Gimnaziul de Stat Altstädter Deutsches Gymnasium din Palatul Kinsky, o școală foarte riguroasă, axată mai mult pe studiile umaniste decât pe știință. Aici cursurile se țin în limba germană, dar Kafka studiază și limbi clasice (latina, greaca), franceza și ceha. Deși sistemul este foarte competitiv, iar Kafka își subestimează mereu abilitățile, reușește să obițină rezultate remarcabile la toate disciplinele, mai puțin matematica și primește câțiva ani calificativul Vorzugschüler (elev excelent). Disprețuiește însă, în forul său interior, acest mod de educație bazat pe memorare și uniformizare. Într-un sistem al înregimentării și îndoctrinării, Kafka învață să își păstreze independența spirituală, cu o abilitate care îi va fi foarte utilă și mai târziu, la universitate sau la serviciu. Teroarea constantă a examenelor, la care este convins întotdeauna că va eșua, îi prejudiciază sănătatea. După una din numeroasele și intensele perioade de examinare, cedează oboselii fizice și are nevoie de o vacanță prelungită. Printre amicii săi cei mai buni din perioada gimnaziului se numără Rudolf Illowý, Hugo Bergmann, Ewald Felix Příbram (în compania de asigurări a tatălui acestuia va lucra mai târziu Kafka), Paul Kisch și Oskar Pollak (cu care va rămâne…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Franz Kafka se înscrie în 1901 la Universitatea Carol-Ferdinand din Praga (Karl-Ferdinands-Universität). La început optează pentru chimie, dar după două săptămâni incompatibilitatea sa cu munca de laborator îl face să își schimbe opțiunea și se reorientează spre drept. Domeniul studiilor îi este oricum indiferent; universitatea i se pare utilă doar în măsura în care îi asigură un suport sigur pentru cariera de scriitor. Studiază dreptul internațional, dreptul civil, dreptul canonic, dreptul comercial și constituțional, statistica și economia, precum și codul civil austriac. Mai târziu își va exprima ironic dezgustul pentru mediul avocățesc în scurta povestire Noul avocat, în care calul lui Alexandru cel Mare, Bucefal, transportat într-o lume modernă, lipsită de eroi și aventuri, se vede nevoit să se adâncească în lectura textelor legale. Pentru Kafka, studiile de drept au constat în faptul că se « hrănea spiritual pur și simplu, în cele câteva luni de dinaintea examenelor și sub cea mai formidabilă încordare a nervilor, din rumegușul care mai fusese mestecat de mii de guri » înaintea sa. Într-un anumit sens însă, acest lucru nu-i displăcea, pentru că îi pregătea perfect subzistența într-o lume birocratizată, la fel ca anii gimnaziului și viitoarea slujbă de funcționar. Kafka încearcă de nenumărate…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Kafka citește mult în timpul studenției: de la misticul german Meister Eckhart și împăratul-filozof al Romei Marcus Aurelius, la filozoful naturalist Gustav Theodor Fechner, dramaturgul Friedrich Hebbel sau romancierul Thomas Mann. La inițiativa lui Brod, cei doi prieteni parcurg Protagoras de Platon în limba greacă, cu ajutorul unei traduceri și a unui dicționar, apoi Educația sentimentală și Ispitirea Sfântului Anton de Flaubert în franceză. În plan literar, tânărul Kafka se află în căutarea propriului stil. Într-o scrisoare din 20 decembrie 1902 adresată lui Oskar Pollak putem întâlni cea mai veche povestire kafkiană care s-a păstrat, Der Unredliche in seinem Herzen. Deși scurtă și nedezvoltată (lungimea povestirii este de o pagină), lucrarea introduce două personaje stranii care par să anticipeze opera viitoare a scriitorului: Lunganul rușinos (der schamhafte Lange) și cel Necinstit la inimă (Der Unredliche in seinem Herzen). Sugestii ale marginalizării, fricii, rușinii, incertitudinii, coșmarescului sau absurdului, prezente în această povestire, se vor concretiza mai târziu în capodopere ca Metamorfoza și Procesul. Aproape un an mai târziu (8 noiembrie 1903), Kafka îi promite aceluiași prieten că îi va trimite pasaje dintr-o carte la care lucrează, Copilul și orașul (Das Kind und die Stadt). Nu se mai știe, din păcate, nimic…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

În 1906, Kafka își încheie studiile printr-un doctorat în drept. Cu o sănătate șubrezită de mediul stresant al universității, scriitorul este nevoit să se odihnească într-un sanatoriu din Zuckmantel în iulie 1905 și septembrie 1906. Alături de unchiul său preferat Siegfried, petrece vara anului 1907 în Triesch, unde o cunoaște pe Hedwig Weiler, una din primele sale iubiri, o tânără de numai nouăsprezece ani, cu care corespondează până în ianuarie 1908. La 20 iunie 1907, familia Kafka se mută din nou, de la reședința lor de unsprezece ani din Zeltnergasse, la numărul 36 Niklasstraße. Ca și înainte, spațiul privat și intimitatea tânărului scriitor sunt periclitate de gălăgia și rutina familiei. Într-o schiță autobiografică din 1912 intitulată Marele tapaj (Großer Lärm), Franz Kafka se plânge că locuiește în « cartierul general al zgomotului ». Abia în noiembrie 1913, familia se va instala într-un apartament mai mare, dar abia când surorile Elli și Valli se vor fi măritat deja și se vor fi stabilit la casele lor. Soțul primeia se numește Karl Hermann, iar al celei de-a doua, Josef Pollak. La începutul lui august 1914, chiar după izbucnirea Primului Război Mondial, Elli și Valli se întorc, împreună cu copiii lor, în apartamentul…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Programul, care se termină de obicei la ora două, îi permite lui Kafka să se dedice mai mult timp literaturii. Asta nu înseamnă însă că este un angajat neglijent, ci dimpotrivă, este apreciat de superiori și promovat de câteva ori: în 1910-1913 este conțipist, din 1913 vicesecretar, din 1920 secretar, din 1922 secretar superior. Colegii îl admiră mai ales pentru ceha elegantă și literară pe care o vorbește. Sarcinile lui Kafka constau în întocmirea statisticilor, redactarea protocolului, a articolelor jurnalistice și a rapoartelor, clasificarea lucrărilor în funcție de coeficientul de risc, ținerea corespondenței și reprezentarea agenției în demersurile legale. În 1910, din proprie inițiativă, urmează niște cursuri la Universitatea Tehnică din Praga, pentru a-și spori competența în domeniul tehnicii industriale. Profesorul de management Peter Drucker îl consideră pe Franz Kafka inventatorul căștii de protecție pentru muncitori, deși nu există dovezi concrete în acest sens. În postura de angajat la o companie de asigurări, scriitorul se familiarizează cu lumea lucrătorilor din industrie, niște oameni simpli, care se accidentează adesea din ignoranță sau neatenție, își pierd degete sau chiar membre. O colecție a rapoartelor și scrierilor sale de serviciu, Amtliche Schriften, publicată în 1984 de Klaus Hermsdorf, demonstrează nu doar măiestria cu…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Franz Kafka, născut la 3 iulie 1883, este primul copil al soților Hermann și Julie Kafka. Are doi frați, Georg și Heinrich, care mor la vârste fragede și trei surori: Gabriele ("Ellie") (1889–1944), Valerie ("Valli") (1890–1942) și Ottilie ("Ottla") (1892–1943). Ottla Kafka este sora favorită a scriitorului. Cei doi au corespondat între 1909 și 1924, iar scrisorile lor sunt publicate astăzi în antologii precum Scrisori către Ottla. Ea este, conform lui Kafka, singura din familie care putea să i se opună tatălui:

Franz Kafka a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Franz

Părinții lui Franz Kafka sunt Hermann Kafka (1852–1931) și Julie Kafka, născută Löwy (1856–1934). Hermann Kafka a fost unul din cei șase copii ai unei familii de evrei foarte sărace dintr-un shtetl (enclavă evreiască) al comunei Wossek din sudul Boemiei (lângă orașul Strakonice). Tatăl lui Hermann, Jakob Kafka, a fost un shochet, adică un măcelar care sacrifică animalele conform tradiției evreiești. Din cauza sărăciei, Hermann Kafka a fost nevoit încă de la paisprezece ani să abandoneze studiile și să lucreze ca negustor ambulant. Frigul, foamea și disconfortul, care i-au dominat copilăria, l-au transformat într-o personalitate puternică, pragmatică și ambițioasă. Julie Löwy, în schimb, provine dintr-o familie prosperă și educată din Poděbrady: tatăl ei este comerciant și patronul unei fabrici de bere, iar bunicul ei dinspre mamă este talmudist. Devenind, după moartea mamei, singura femeie într-o familie cu șase bărbați (tatăl și cei cinci frați), Julie Löwy își acceptă de timpuriu statutul de servitoare a capriciilor masculine. Hermann și Julie se căsătoresc la 3 septembrie 1882, apoi se mută în Praga și deschid un magazin de galanterii (Galanteriewaren), unde vând umbrele, bastoane, articole de îmbrăcăminte, accesorii la modă etc. Cei doi vorbesc un dialect al limbii germane foarte influențat de idiș,…Citește mai mult

Franz Kafka a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Franz

Franz Kafka va vorbi mai târziu despre două principii antagonice care i-au guvernat familia. Primul este cel patern, Kafka, care se evidențiază prin « tărie, sănătate, apetit, intensitatea vocii, elocvență, mulțumire de sine, dominarea lumii, rezistență, prezență de sine și cunoașterea naturii umane ». Acestea sunt practic caracteristicile lui Hermann Kafka, negustorul autoritar și egocentric, care și-a construit cu propriile forțe o carieră de succes. Al doilea principiu, cel matern - Löwy, este unul pasiv, timid, ascuns, melancolic, chiar spiritual, intelectual și religios, dacă luăm în calcul tradiția rabinică a unor strămoși din partea mamei. Cu acest al doilea principiu se va identifica Franz Kafka. Trebuie amintiți aici mai ales trei dintre unchii materni, și anume Siegfried, Rudolf și Alfred („unchiul din Madrid”) Löwy, niște burlaci excentrici, după care Kafka și-a modelat propria viață.

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

Figura tiranică a tatălui a dominat primii ani de viață ai scriitorului și a influențat mult opera acestuia. În 1919, Franz Kafka compune o scrisoare adresată lui Hermann Kafka (Scrisoare tatălui) în care îi impută caracterul poruncitor și ipocrit sau faptul că l-ar fi mutilat emoțional în copilărie. Documentul are un conținut deosebit de virulent; nu se știe dacă este doar un exercițiu autobiografic sau Kafka chiar ar fi dorit ca mesajul său să îi parvină tatălui. Conform lui Max Brod, scriitorul i-ar fi dat mamei sale scrisoarea, pentru a o înmâna lui Hermann Kafka, dar Julie nu a vrut să intre în acest scandal și a înapoiat documentul. « Toată gândirea mea stătea sub greutatea apăsătoare a gândirii tale », scrie Kafka în Scrisoare tatălui, « chiar și gândirea mea care nu coincidea cu a ta; de fapt, mai ales aceasta. » Kafka își acuză tatăl că îi impunea cu strictețe (la masă, la templu sau cu alte împrejurări) reguli de conduită pe care nici măcar el însuși nu le respecta. Comanda « Niciun cuvânt de protest! », care i se repeta obsesiv, i-ar fi cauzat scriitorului un « fel de a vorbi șovăitor și bâlbâit », precum și…Citește mai mult

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

La fel ca mulți evrei din Praga, cele trei surori vor fi deportate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Valli și Elli au fost trimise la Ghetoul din Łódź, iar Ottla în lagărul de concentrare din Theresienstadt. Ottla este omorâtă la 7 octombrie 1943 la Auschwitz, iar despre Valli sau Elli nu se mai știe nimic după război. Franz Kafka nu va asista la aceste orori, moartea lui survenind în 1924.

Franz Kafka a lăsat un gând

acum 9 ore

În povestirea Poseidon (1920), Kafka demolează din nou, în stilul caracteristic, un mit clasic: zeul mării este deposedat de atributele divine și guvernează contabilicește: « Poseidon stătea la masa sa de birou și calcula. Gospodărirea tuturor apelor îi dădea neîncetat de lucru. ». Birocrația, cu care Kafka a intrat în contact în special în perioada serviciului, este una din țintele principale ale operei sale. De asemenea, interesul pentru tehnică și finețea documentării despre accidentele de muncă au influențat unele lucrări precum Colonia penitenciară, unde mașina își devorează propriul operator. Sătul probabil de Praga, pe care o alinta încă din 1902 « mămică cu gheare », Kafka călătorește în Occident: mai întâi în Tyrol în 1909, apoi, împreună cu Max Brod, la Paris în toamna anului 1910 sau la Zürich, Lugano și din nou Paris în 1911. În jurul lui Kafka și Brod se cristalizează un grup de scriitori și literați -- Der enge Prager Kreis (Cercul strâmt praghez), cum îl numește Max Brod—care îi include pe Felix Weltsch, Oskar Baum sau Franz Werfel. La sfârșitul anului 1911, soțul lui Elli, Karl Hermann, și Kafka devin parteneri ai primei fabrici de azbest din Praga, cunoscută sub numele Prager Asbestwerke Hermann &…Citește mai mult