Franz Nopcsa (n. 3 mai 1877, Deva, Transilvania, Imperiul Austro-Ungar, d. 25 aprilie 1933, Viena, Austria) a fost un baron transilvănean, aventurier, erudit, etnolog și paleontolog, unul din fondatorii paleobiologiei și studiilor de albanologie. Primele sale descoperiri paleontologice au avut loc la Sânpetru, în Țara Hațegului, unde era reședința a familiei.
Franz Nopcsa (n. 3 mai 1877, Deva, Transilvania, Imperiul Austro-Ungar, d. 25 aprilie 1933, Viena, Austria) a fost un baron transilvănean, aventurier, erudit, etnolog și paleontolog, unul din fondatorii paleobiologiei și studiilor de albanologie. Primele sale descoperiri paleontologice au avut loc la Sânpetru, în Țara Hațegului, unde era reședința a familiei.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Franz Nopcsaa adăugat o fotografie
acum o oră
R.I.P Franz
Familia
Bunicul său, Ladislau Nopcsa (1794-1884), a fost desemnat de Adunarea Națională de la Blaj din 1848 ca vicepreședinte al delegației împuternicite să prezinte Curții de la Viena doleanțele românilor transilvăneni. Acest fapt a determinat represalii din partea revoluționarilor maghiari, care i-au devastat și incendiat castelul de la Zam, inclusiv colecția sa de piese arheologice.
Tatăl lui Franz, Alexis Nopcsa, s-a născut în anul revoluției de la 1848. După ce a urmat cursurile Academiei Militare Tereziene a ajuns ca ofițer în Mexic, în garda de husari a împăratului Maximilian I al Mexicului. După executarea acestuia în anul 1867 a renunțat la cariera militară și s-a întors în Transilvania. În anul 1876 s-a căsătorit cu contesa Matilda Zelenski de la Arad, mama lui Franz.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Franz Nopcsaa adăugat o fotografie
acum o oră
R.I.P Franz
Studiile În anul 1895 Franz a început studiul la Academia Tereziană din Viena, iar tatăl său s-a mutat la Budapesta, unde a devenit director adjunct al Teatrului Național. În anul 1897 a urmat sfatul profesorului Eduard Suess și a început studiul geologiei la Universitatea din Viena. A fost unul dintre cei mai activi și productivi savanți ai începutului de secol XX. A revoluționat paleontologia cu teorii aflate cu mult înaintea vremii: teoria nanismului insular - cauză a apariției dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, teoria dimorfismului sexual al dinozaurilor, teoria originii păsărilor din dinozauri, teoria comportamentelor sociale complexe la dinozauri, teoria sângelui cald la reptilele din Mezozoic. A mers atât de departe cu studiile sale încât a început să imagineze cum arătau dinozaurii, cum se mișcau, cum trăiau și a pus bazele paleobiologiei, știință pe care a numit-o pe atunci paleo-fiziologie. A descoperit și clasificat 9 specii de dinozauri și vertebrate reptiliene din Cretacic. A publicat peste 100 de lucrări de paleontologie și paleobiologie. Nu i-a fost străin nici domeniul zoologiei și anatomiei, publicând 6 lucrări ample despre acest subiect. În domeniul geologiei și geografiei a realizat primele studii sistematice ale Țării Hațegului și ale Albaniei de Nord, publicând prima hartă…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Franz Nopcsaa adăugat o fotografie
acum o oră
R.I.P Franz
Dificultățile financiare și incidentul din 1920
În februarie 1920 se afla la Viena, unde se ocupa cu studiul descendenței păsărilor din dinozauri. Lipsurile financiare cauzate de confiscarea domeniilor din Transilvania l-au determinat la vânzarea colecției sale de fosile către British Museum. În același an a obținut o scrisoare de grațiere de la regele Ferdinand I al României, alături de invitația de a lucra pentru Institutul Geologic al României. Conform înțelegerii cu autoritățile române, i-a fost permis să folosească din nou Castelul din Săcel, astfel că în toamna anului 1920 s-a întors la Săcel. În urma unei altercații cu țăranii localnici a trebuit însă să se retragă cu o fractură craniană la Sântămărie Orlea, pentru îngrijiri medicale.
Acest incident i-a lăsat sechele permanente. În decembrie 1920 s-a întors la Budapesta, iar în 1921 a fost spitalizat la Viena pentru o lungă perioadă.
Din 20 aprilie 1925 până în 28 noiembrie 1928 a fost directorul Institutului Geologic din Budapesta.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Franz Nopcsaa lăsat un gând
acum o oră
Repere ale vieții lui Franz Nopcsa La 18 ani a găsit primele oase de dinozaur, la Sânpetru. La 19 ani a dezvoltat prima lucrare științifică realizată vreodată despre geologia Țării Hațegului. La 20 de ani a devenit autodidact și învață osteologia pentru a putea cerceta și descrie fosilele de dinozauri. La 22 de ani a publicat prima sa lucrare de paleontologie și numește o nouă specie de dinozauri – Limnosaurus Transilvanicus. Tot la 22 de ani și-a început călătoriile prin Balcani. La 26 de ani a devenit Doctor în Științe. Timp de 10 ani a înterprins mai multe călătorii în zonele locuite de albanezi – Macedonia, Kosovo, Albania și Muntenegru, studiază cultura, limba, etnografia, arheologia, legile și istoria poporului, scrie numeroase materiale științifice și se alătură savanților care au pus bazele științei numite albanologie. În același timp dezvoltă lucrări ample de geologie, geografie și paleontologie și creează o nouă ramură de studiu – paleobiologia. La 36 de ani a fost foarte aproape de a deveni Rege al Albaniei. La 39 de ani, în calitate de locotenent de husari al armatei imperiale a condus trupe de voluntari albanezi în luptele din Primul Război Mondial. La 39 și la 40 de ani,…