George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena, Austro-Ungaria – d. 1 noiembrie 1960, Iași, România) a fost un arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România.
George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena, Austro-Ungaria – d. 1 noiembrie 1960, Iași, România) a fost un arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa adăugat o fotografie
acum 3 zile
R.I.P George
Biografie
se naște la Viena la 23 mai 1899, din familia renumita nobiliară Cantacuzino, ca fiu al lui Nicolae Barbu Cantacuzino, diplomat de carieră, și al Marcelei Bibescu, nepoată a domnitorului Gheorghe Bibescu.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa adăugat o fotografie
acum 3 zile
R.I.P George
Studii
urmează școala elementară la Montreux în Elveția între anii 1909-1914.
1916 - susține bacalaureatul la Colegiul Sfântul Sava din București.
1917-1918 - participă la Primul Război Mondial ca voluntar.
1920-1929 - studiază arhitectura la École des Beaux Arts la Paris.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa adăugat o fotografie
acum 3 zile
R.I.P George
Activitate profesională
1923 - își deschide un birou de arhitectură la București.
1931-1937 - este deputat în parlamentul României, ca reprezentant al tinerilor liberali conduși de George Brătianu (așa numiții "georgiști").
1939 - fondează împreună cu Matila Ghyka, Paul Emil Miclescu și Octav Doicescu revista Simetria. Caiete de artă și critică.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa adăugat o fotografie
acum 3 zile
R.I.P George
1942-1948 -profesor universitar 1947 - revista Simetria este interzisă. 1948 - arestat la 1 mai și condamnat la cinci ani de închisoare, pe care o execută la Jilava, Aiud. 1953 - eliberat la 29 iulie 1953 și încarcerat din nou, la sinistrul canal Dunăre-Marea Neagră. 1954-1960 - lucrează pe linia monumentelor istorice, legal la București și după licențiere (concediere) tolerat la Iași la Mitropolia Moldovei. 1960 - se stinge din viață la Iași la 1 noiembrie 1960, după ce a suferit un accident . Este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Copilărește la Viena primii zece ani din viață, după care vine în România. Urmează cursurile liceului umanist din Montreux, dar obține diploma de bacalaureat la colegiul Sf. Sava din București la 1916. Participă ca voluntar la marele război,în luptele de la Mărășești și Soveja. Urmează ca și alți români cursurile de arhitectură la École des Beaux Arts la Paris, și în final va obține diploma de arhitect. Leagă prietenii cu oameni de cultură, atât din țară cât și din Franța. Amintim pe Simon Bayer, poetul Ion Barbu, Lucien Fabre, Paul Morand, George Michaux, Matila C. Ghyka, Theodor Pallady, Anton Bibescu, Marta Bibescu, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Constantin Brâncuși, Horia…
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
1947 - Sala Armand
1956 - Sala Parcului Herăstrău (3-5 octombrie), acuarele și picturi
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Citări în enciclopedii și dicționare străine
Adrien van Tieghem, Pierre Josserand, Dictionnaire des literatures, tome I, PUF, 1968.
J-P. Midant, Dictionnaire de l'architecture du XXe siècle, Fernand Hazan, 1996.
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Arhitect
După planurile sale au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist:
Palatul Băncii Crissoveloni (împreună cu August Schmiedigen, București, Strada Lipscani 8;1928-1933)
fostul sediul Uniunii Arhitecților (transformarea acestuia), mai târziu restaurantul Mărul de Aur (1925-1928)
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
imobilul Crețulescu din Calea Victoriei (1934-1939)
clădirea de birouri din Piața Universității (1934-1939)
clădirea în care își avea sediul Institutul de Studii și Proiectări Energetice de pe Strada Vasile Lascăr (fostă Galați) 5-7;1947-1948.
O reinterpretare contemporană a stilului tradițional românesc poate fi regăsită în următoarele construcții:
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Palatul Mogoșoaia - restaurare (1920-1930)
vila din parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii (casa Nae Ionescu, rechiziționată de mareșalul Ion Antonescu)
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Mitropolia, Iași - restaurare (1959-1960)
Biserica Trei Ierarhi, Iași - restaurare (1959-1960)
Pavilionul Românesc la expoziția de la New York, la Expoziția internațională din 1939
Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziție și volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcții:
hotelul Belona și vile la Eforie Nord (1934-1940)
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
hotelul Rex din Mamaia (1934-1940)
blocurile din București de pe străzile: Dionisie Lupu la intersecția cu piața Lahovary, Piața Amzei la intersecția cu strada Piața Amzei și Mendeleev (1934-1940)
blocul Carlton (1934-1940, distrus la cutremurul din 1940)
complexul industrial al uzinelor IAR din Brașov (1934-1940), preluate ulterior de cele ale întreprinderii Tractorul - [Uzina IAR se extinde începând cu anul 1934. În anul 1937, este prevăzută o nouă clădire centrală care reunește conducerea uzinei, birourile tehnice și administrative, o cantină modernă, un serviciu medical, băi, sala de spectacole etc., ca și locuințe pentru personal, după proiectul arhitectului Octav Doicescu (confirm, Spațiul modernității românești, 1906-1947, editura Architext, București, 2011)]
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Introducere în studiul arhitecturii (Socec, 1926)
Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzène, Aug. Schimiedigen, architectes, Ancienne Maison Auguste Vincent (editori Vincent, Fréal), Paris, 1929. Album cu 64 de planșe, prefață de G. Gromort și introducere de G.M. Cantacuzino.
Pătrar de veghe (Cartea Românească,1938)
Despre o estetică a reconstrucției (Cartea Românească,1947)
0 comentarii10 vizualizări0 reacții
George Matei Cantacuzinoa lăsat un gând
acum 3 zile
Scrieri postume
Cantacuzino, G. M., Scrisorile către Simon, Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Există și alte ediții.
Tratatul Despre arhitectură al lui Vitruviu, în traducerea și îngrijirea lui G.M. Cantacuzino, Grigore Ionescu și Traian Costa, publicat la Editura Academiei R.P.R. (colecția „Scriitori greci și latini”), 1964.