Giulio Douhet (30 m ai 1869 – 15 februarie 1930) a fost un general italian și teoretician al puterii aeriene. El a fost un susținător cheie al bombardamentului strategic în războiul aerian. A fost contemporan cu susținătorii războiului aerian Walther Wever, Billy Mitchell(d) și Hugh Trenchard(d). În influenta sa lucrare din 1921, Il dominio dell'aria (Dominarea cerului), Douhet susținea că bombardamentele strategice – în special cele care vizau populația civilă și infrastructura – puteau zdrobi voința de luptă a unei națiuni. El credea că, provocând suficientă teroare și distrugere din aer,
Giulio Douhet (30 m ai 1869 – 15 februarie 1930) a fost un general italian și teoretician al puterii aeriene. El a fost un susținător cheie al bombardamentului strategic în războiul aerian. A fost contemporan cu susținătorii războiului aerian Walther Wever, Billy Mitchell(d) și Hugh Trenchard(d).
În influenta sa lucrare din 1921, Il dominio dell'aria (Dominarea cerului), Douhet susținea că bombardamentele strategice – în special cele care vizau populația civilă și infrastructura – puteau zdrobi voința de luptă a unei națiuni. El credea că, provocând suficientă teroare și distrugere din aer, moralul populației civile se va prăbuși, forțând guvernul inamic să capituleze.
Teoriile lui Douhet au fost influente în epocă, deși eficacitatea strategiilor sale rămâne în continuare subiect de dezbatere.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Giulio Douheta adăugat o fotografie
acum 22 ore
R.I.P Giulio
Biografia Giulio Douhet s-a născut în Caserta, Campania, Italia, dintr-o familie de exilați savoiarzi care a emigrat acolo după cedarea Savoiei către Franța. A urmat Academia Militară din Modena și a fost numit ofițer de artilerie în armata italienă în 1882. Mai apoi, a urmat cursurile Institutului Politehnic din Torino, unde a studiat științele și ingineria. După începutul noului secol, Douhet a fost repartizat la Statul Major General și a publicat prelegeri despre mecanizarea armatei. Odată cu apariția dirijabilelor și apoi a avioanelor cu aripi fixe în Italia, el a recunoscut rapid potențialul militar al noii tehnologii. Douhet a văzut pericolele pe care le prezenta limitarea puterii aeriene de către comandanții de la sol și a început să pledeze pentru crearea unei forțe aeriene separate, comandată de aviatori. El a făcut echipă cu tânărul inginer de aviație Gianni Caproni(d) pentru promovarea dezvoltătrii puterii aeriene în anii următori În 1911, Italia a intrat în război împotriva Imperiului Otoman pentru controlul asupra Libiei. În timpul războiului, avioanele au fost utilizate pentru prima dată în misiuni de recunoaștere, transport, localizare a artileriei și chiar în misiuni limitate de bombardament. Douhet a scris un raport despre lecțiile învățate în domeniul aviației, în care a…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Giulio Douheta adăugat o fotografie
acum 22 ore
R.I.P Giulio
Strategia aeriană În cartea sa, Douhet susținea că puterea aeriană era revoluționară deoarece opera în a treia dimensiune. Avioanele puteau zbura deasupra forțelor terestre, obligându-le pe acestea din urmă să își asume o importanță secundară. Imensitatea cerului făcea apărarea aproape imposibilă, astfel încât esența puterii aeriene era ofensiva. Singura apărare era o ofensivă bună. Forța aeriană care putea obține controlul aerian prin bombardarea până la distrugerea completă a forțelor aeriene inamice, ceea ce îi condamna pe inamici să suporte bombardamente continui. Controlul aerian însemna victorie. Douhet credea în efectele bombardamentelor asupra Moral(d)ului populației și armatei. Puterea aeriană putea distruge voința unui popor prin distrugerea „centrelor vitale” ale unei țări. Armate terestre deveneau inutile, deoarece avioanele puteau să le survoleze și să atace aceste centre ale guvernului, armatei și industriei fără a fi pedepsite, un principiu numit mai târziu „Bombardierul va trece întotdeauna”. Alegerea țintelor era esențială pentru această strategie și el credea că cei care comandau forțele aeriene își vor dovedi valoarea prin alegerea obiectivelor potrivite pentru atac. Acestea variau de la o situație la alta, dar Douhet a identificat cinci tipuri de ținte de bază: industria, infrastructura de transport, comunicațiile, guvernul și „voința poporului”. Ultima categorie era deosebit de…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Giulio Douheta lăsat un gând
acum 22 ore
Recepția critică a teoriilor lui Douhet
Deși reacția inițială la Il dominio dell'aria a fost moderată, a doua ediție a generat atacuri din partea colegilor săi militari, în special din cadrul marinei și forțelor terestre. Viziunea apocaliptică a lui Douhet a captivat imaginația populară. Teoriile sale au rămas nedovedite timp de încă 20 de ani, când s-a descoperit că el subestimase resursele necesare pentru succesul bombardamentelor strategice. În „Rivista Aeronautica” din iulie 1928, el scria că era convins că 300 de tone de bombe aruncate asupra celor mai importante orașe ar fi pus capăt războiului în mai puțin de o lună.
