🔍 MăreșteIn memoriam
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Târgoviște, Țara Românească – d. 25 noiembrie 1885, București, România) a fost un poet și fabulist român.
Grigore Alexandrescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Târgoviște, Țara Românească – d. 25 noiembrie 1885, București, România) a fost un poet și fabulist român.
Grigore Alexandrescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Biografie S-a născut la Târgoviște, pe data de 22 februarie în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului Mihai Alexandrescu și al Mariei Fusea. În anul 1827 își pierde ambii părinți, rămâne orfan și se mută la părintele Ieremia, unchiul lui din București. De mic dovedește o inteligență deosebită și o memorie extraordinară. Îi uimește pe toți prin talentul său poetic. În anul 1831, este înscris la școala de limba franceză a lui Jean-Alexandre Vaillant. În 1832, școala lui Vaillant este inclusă în școala „Sf. Sava”, devine astfel elev la Colegiul Național „Sfântul Sava”, aici fiind coleg cu Ion Ghica. Își îmbogățește cunoștințele citindu-i pe scriitorii antici Xenofon, Tucidide, Plutarh și pe primii romantici francezi. Este găzduit o perioadă de șase ani de Tache Ghica (tatăl lui Ion Ghica). În casa lui Ghica, Grigore Alexandrescu cunoaște personalități importante ale vremii: Iancu Văcărescu, Grigore Băleanu, pe frații Cîmpineanu, pe Eufrosin Poteca. Tot aici face cunoștință cu Ion Heliade Rădulescu. Un timp va locui acasă la Heliade. Din motive personale, dar și deosebirile de atitudine politică, prin 1837-1838, între cei doi scriitori intervine o ruptură care va duce la o polemică literară de lungă durată. A fost membru…
Grigore Alexandrescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Boala și moartea În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. În iunie 1860, cade pradă unei agitații nervoase, fiind examinat de o comisie condusă de Carol Davilla și internat de mai multe ori la Spitalul Pantelimon. La 14 iunie 1860, este înlocuit la Comisia Centrală, printr-un decret domnesc prin care Cuza l-a numit pe Grigore Arghiropol în locul poetului. Cu aceeași grabă, fratele lui, Ion Alexandrescu, cere punerea sub interdicție a poetului. A murit sărac la București în anul 1885. Vasile Alecsandri, într-o scrisoare trimisă din Paris lui Alexandru Papadopol-Calimah, deplângea nepăsarea față de cel mai de seamă fabulist român: „Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mîhnit atît de mult (căci el era mort de mai mulți ani), cît m-a mîhnit nepăsarea generației actuale în privirea lui și uitarea în care căzuse renumele lui, odinioară strălucit.” Este înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
Grigore Alexandrescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Activitatea literară A debutat la 6 martie 1832 cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Prima poezie, Miezul nopții, urmată de elegia Adio. La Târgovișteapoi, în același an, publică și primul său volum de poezii, „Eliezer și Neftali”, poezii traduse și originale. Poezia sa a fost influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848. Poet liric, scrie mai întâi meditații romantice, sub influența lui Lamartine. În anul 1838, publică, la tipografia lui Carcalechi, al doilea volum de poezii–versuri de dragoste, „Eliza”, „Așteptarea”, „Inima mea tristă”, epistole către I. Văcărescu și I. Cîmpineanu, meditații – „Candela” , „Fericirea”, „Peștera”– fabule, printre care „Boul și vițelul”. În 1848, Grigore Alexandrescu împreună cu prietenul său, Ion Ghica, pleacă într-o călătorie la mănăstirile de pe valea Oltului. La întoarcere, scrie „Memorialul de călătorie”. La solicitarea lui Alecsandri, publică fragmente din „Memorial...” în revista Propășirea. Roadele poetice ale călătorie sunt poeziile „Umbra lui Mircea. La Cozia”, „Răsăritul lunei. La Tismana”, „Mormintele la Drăgășani”. Este ultimul fabulist autentic din literatura română, scriind circa 40 de fabule, în care adevărul este mascat, din cauza cenzurii autorităților (Câinele și cățelul, Boul și vițelul, Dreptatea leului, Vulpea liberală ș.a.). Lui Grigore Alexandrescu îi revine…
Grigore Alexandrescu a adăugat o fotografie
acum 2 zile
Poezii (1842) Suvenire și impresii, epistole și fabule (1847) Meditații, elegii, epistole, satire și fabule (1863)
Grigore Alexandrescu a lăsat un gând
acum 2 zile
În alte limbi Mesék (Fabule), traducere în limba maghiară de Deák Tamás, Irodalmi Könyvkiadó, București, 1961. Válogatott művei (Opere alese), traducere în limba maghiară, Ifjúsági Könyvkiadó, București, 1962.