Ioan Răuțescu

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Ioan (Ion) Răuțescu (n. 1 octombrie 1892, Dragoslavele, România – d. 19 mai 1974, Dragoslavele, România) a fost un preot, monografist istoric, paleograf, colecționar de documente vechi, publicist și folclorist român care s-a ocupat cu precădere de cercetarea istoricului zonei Muscel, redactând patru monografii dedicate zonei amintite, lucrări premiate de Academia Română, Secțiunea Istorie.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Copilăria Ioan Răuțescu s-a născut la 1 octombrie 1892 , în comuna Dragoslavele, fostul județ Muscel, actualmente județul Argeș, fiind primul dintre cei nouă copii ai familiei Ion și Paraschiva Răuțescu. Tatăl său, Ion Răuțescu (n. 24 ianuarie 1860 – d. 14 octombrie 1916) a fost ucis în fața casei, de un proiectil de artilerie, în timpul Primului Război Mondial, comuna Dragoslavele fiind teatru de luptă. De asemenea, fratele mai mic al preotului Ioan Răuțescu, Daniil Răuțescu (n. 1896 – d. 1916), moare în 1916, în luptele de la trecătoarea Bratocea, numele său regăsindu-se pe Mausoleul de la Mateiaș, ridicat în cinstea eroilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Educație și formare După absolvirea cursurilor școlii primare din comuna Dragoslavele, purtând în suflet cuvintele mamei sale: „Te trimit la școală, să devii profesor sau preot, cu condiția să te întorci în sat” , Ioan Răuțescu urmează, între anii 1905-1913, Seminarul Central din București. Aici dovedește pasiune pentru limbile străine și întreprinde primele investigații de cercetare a unor lucrări și documente la Biblioteca Academiei Române. După terminarea Seminarului, la 29 septembrie 1913, se căsătorește cu Maria Arsulescu, verișoara dramaturgului Tudor Mușatescu. În timpul îndelungatei lor căsătorii (61 de ani) au rezultat 9 copii, dintre care au supraviețuit 6: Nicolae, Ana, Vasilica, Maria Rodica, Sofia și Elena „Puica”. În perioada 1927-1931, Ioan Răuțescu urmează, ca student bursier, Facultatea de Teologie din București, dovedind înclinații pentru învățarea limbilor greacă, slavonă, ebraică, franceză și germană. Se documentează la Arhivele Statului și Biblioteca Academiei Române în vederea elaborării tezei de licență referitoare la Mănăstirea Aninoasa, din județul Muscel. Susține teza la 31 octombrie 1931, obținând nota maximă.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Monografii istorice Dragoslavele, ed.1 (1923), scrisă în colaborare cu folcloristul Constantin Rădulescu-Codin. Mănăstirea Aninoasa (1933) Dragoslavele, ed. a 2-a (1937) Topoloveni (1939), cu o prefață de Ion Mihalache. Câmpulung-Muscel. Monografie istorică (1943)

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Activitatea profesională La 25 ianuarie 1914, Ioan Răuțescu este hirotonit de către arhiereul Teofil Mihăilescu, vicarul Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, ca diacon al Bisericii Sf. Vasile, din Calea Victoriei, București, iar a doua zi, 26 ianuarie 1914, ca preot în Catedrala Sf. Ioan din Ploiești, pe seama bisericii filiale cu hramul "Înălțarea Domnului", din comuna natală Dragoslavele. Până la data de 1 octombrie 1920, Ioan Răuțescu a fost preot ajutător, iar după aceea preot paroh la aceeași biserică, ridicată la rangul de parohială prin Decretul Nr. 3431 din august 1920. A slujit la această biserică până la pensionare, în 1968. Alături de activitatea sa pastorală, din 1914 până în 1920, Ioan Răuțescu a predat religia, ca învățător suplinitor la școala primară din Dragoslavele. Timp de 25 de ani, între 1925-1950, preotul Ioan Răuțescu a fost neîntrerupt președintele Cercului Preoțesc Rucăr și, câțiva ani, membru și, ulterior, președinte în Comisia de Judecată Protopopească, de pe lângă Protoieria din orașul Câmpulung. Pentru felul cum a știut să-și facă datoria de păstor, a primit următoarele distincții: Cu Ordinul Sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei Nr. 4921 din 31 octombrie 1925 - dreptul de a purta brâu și culion albastru, cu Ordinul Nr. 9786/1930 - dreptul…Citește mai mult

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Moartea și posteritatea Ioan Răuțescu s-a stins din viață în casa familiei, în Dragoslavele, la 19 mai 1974. Este înmormântat în curtea bisericii "Înălțarea Domnului" din Dragoslavele. După 1990, prin grija celei mai mici fiice ale sale, Elena Răuțescu-Petroșanu, o parte dintre lucrările preotului Ioan Răuțescu au fost reeditate. În centrul orașului Câmpulung, lângă Biserica Sf. Nicolae, din capătul bulevardului Negru-Vodă, vis-a-vis vizavi de bustul întemeietorului și primului domnitor al Țării Românești, Negru-Vodă, a fost ridicat în anul 2004 bustul preotului Ioan Răuțescu. Prin decizia Primăriei din Câmpulung, strada dr. Petru Groza a devenit strada Ioan Răuțescu. De asemenea, Căminul Cultural din Dragoslavele îi poartă astăzi numele.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Articole (listă selectivă) Ioan Răuțescu, Zaharia Petrescu, Schitul Cetățuia Negru Vodă, în „Glasul Bisericii”, an XV, 1956, nr. 3-4, p. 152-162. Ioan Răuțescu, Bisericile din Boteni – Muscel și slujitorii lor, în „Glasul Bisericii”, 1964, nr. 9-10, p. 883-896. Ioan Răuțescu, Catagrafia fostului județ Muscel, făcută la anul 1840 din porunca mitropolitului Neofit, în „Glasul Bisericii”, 1965, nr. 9-10, p. 875-900. Ioan Răuțescu, Bisericile din Rucăr (Muscel), în: „Glasul Bisericii”, 1961, nr. 9-10, p. 818-836. Ioan Răuțescu, Călătoria mea la mormintele ostașilor germani din România, în „Biserica Ortodoxă”, 1929, nr. 2, p. 126-129. Ioan Răuțescu, Câteva diate vechi, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1928, nr. 9, p. 810-815. Ioan Răuțescu, Contribuțiuni la cunoașterea preoțimii de mir din trecut, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1924, nr.1, p. 15-22. Ioan Răuțescu, Documente privitoare la Mânăstirea Câmpulung și satele Bădeni și Stoenești, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1927, nr. 10, p. 604-608. Ioan Răuțescu, Două acte privitoare la Mitropolitul Filaret I, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1926, nr. 2, p. 69-71. Ioan Răuțescu, Două acte privitoare la Mitropolitul Grigore al II-lea, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1925, nr. 6, p. 335-336. Ioan Răuțescu, Egumenul Mânăstirii Câmpulung, Vasile Geabelea, în „Biserica Ortodoxă Română”, 1931, nr. 10, p. 602-608. Ioan…Citește mai mult

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Prelucrări Oaia pierdută (1927), în colecția "Ia și citește" - Biblioteca Cercului de Publicațiuni religioase-morale, Tipografia "România Mare", București.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Traduceri Ortlepp, Fritz. Luptele din regiunea Bran și Dragoslavele. Ed. Phoenix, 2003. p. 168. ISBN 9789738416123. OCLC 895754123.

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Premii Premiul Grigore Angelescu (1924), acordat de Academia Română, secțiunea Istorie, pentru monografia Dragoslavele, ed.1 Premiul V. Adamachi (divizibil) (1940), acordat de Academia Română, secțiunea Istorie, pentru monografia Topoloveni (1939) Premiul Dr. Cornel Nicoară (1945), acordat de Academia Română, secțiunea Istorie, pentru monografia Câmpulung-Muscel (1943)

Ioan Răuțescu a publicat o actualizare

acum 10 ore

Bibliografie Răuțescu-Petroșanu, Elena (2021). Preotul iconom stavrofor Ioan Răuțescu (1892-1974) vrednic slujitor al altarului și al neamului românesc. București: Editura Eikon. p. 568. ISBN 978-606-49-0506-2. OCLC 1347173082. Păcurariu, Mircea (1996). Dicționarul teologilor români. București: Editura Univers Enciclopedic. pp. 378–379. ISBN 9789739739146. OCLC 954573645. Ștefănescu, Ștefan; și alții (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura Științifică și Enciclopedică. p. 280. OCLC 467557196. Datcu, Iordan; Stroescu, S.C. (1979). Dicționarul folcloriștilor Vol.I Folclorul literar românesc. București: Editura Științifică și Enciclopedică. pp. 369–370. OCLC 165887797. Apostol, Ion. „Preotul Ioan Răuțescu din Dragoslavele - la o sută de ani de la nașterea sa”. "Telegraful român" (Sibiu), nr. 45–48, 1–15 decembrie 1992, pp. 5–6 Velea, Marin. „Preotul Ioan Răuțescu, istoric și folclorist - 115 ani de la naștere (1892-2007)”. "Argeșul Ortodox", anul VI, nr. 327, 23–29 august 2007, p. 2 „Necrolog”. "Glasul Bisericii", anul XXXIII, 1974, nr. 5–6, pp. 562–563 Chița, Gheorghe (2014). Povestea străzilor din Câmpulung-Muscel. București: Editura Ars Docendi. pp. 79–80. ISBN 9789735587680. OCLC 997394331. „Dicționarul teologilor români - Ioan Răuțescu”. www.crestinortodox.ro. 13 februarie 2009. Accesat în 28 aprilie 2023. „120 de ani de la nașterea preotului cărturar Ioan Răuțescu”. Jurnalul de Argeș. Arhivat din original la 1 martie 2021. Accesat în 24 august 2020.…Citește mai mult