István Kiss

Acest articol este despre un istoric maghiar (Vezi pagina de dezambiguizare Kiss István) István Kiss Rugonfalvi (Ghimeș/Csíkgyimes, 14 ianuarie 1881 – Biharkeresztes, 9 aprilie 1957.) istoric, cadru didactic și director al Institutului de Istorie din cadrul Universității din Debrecen, membru al societății Magyar Heraldikai és Genealógiai Társaság (Societatea Maghiară de Heraldică și Genealogie).

Carieră Familia sa este originară din satul Rugănești din Scaunul Odorhei, familie de primori (fruntași secui). Tatăl său Ferenc Kiss finanțist, mama Júlia Bálint. Clasele primare le-a urmat la Ciucsângeorgiu/Csíkszentgyörgy cele liceale la colegiul unitarian din Cristuru Secuiesc/ Székelykeresztúr și la colegiul reformat din Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely. Când avea 16 ani, a murit tatăl său și familia s-a întors în satul de origine al familiei Rugănești/Rugonfalva. Pentru a putea continua studiile s-a ocupat cu meditații, dând ore particulare. În 1898 s-a înscris la Univeristatea „ Pázmány Péter” din Budapesta, la Facultatea de litere, specializarea latină-istorie. Fiind interest de istoria dreptului maghiar, timp de doi ani participa și la cursurile de istoria dreptului. Familia Kiss Rugonfalvi avea în posesie o tipăritură publicată în 1676 la Lőcse (Leutschau, Levoca), care conține poeziile lui Balassi Bálint și Rimay János. Prima publicație a scris depsre această carte în 1901. Studiul a atras atenția baronului Béla Radvánszky , păzitor al coroanei, un istoric cunoscut al vremii, care l-a invitat pe tânărul autor în castelul său de la Sajókaza, ca să organizeze/sistematizeze biblioteca și arhiva bogată a familiei. În 1904 și-a susținut doctoratul în litere, după care s-a înrolat în regimentul 101 din Békéscsaba pentru stagiul militar…Citește mai mult

Preocupări, domenii științifice Lucrările sale cuprind domenii ca istoria dreptului și constituției, istorie instituțiilor, dar s-a preocupat cu heraldică și genealogie, dar și cu schimbările petrecute în societatea maghiară, în special în societatea secuiască; cu probleme de istoria literaturii și cu politologie.

Principalele sale lucrări Alegerea lui II. Rákóczi Ferenc principe al Transilvaniei Budapesta, 1906. Consiliul de Regență Maghiară în timpul lui Ferdinand I și registrul corespondenței din anii 1549-1551, Budapesta, 1908 Biografia lui Gábor Bethlen. Budapesta, 1922. Relația dintre moștenirea tronului și ducațul în perioada arpadiană. Budapesta, 1928.

Gábor Bethlen reevaluat. Debrețin, 1929 Formarea clasei nobilare unitare maghiare, Budapesta, 1932. Parainezis. Budapesta, 1932. Imaginea nobilei națiuni secuiești. Volumele I–III. Volumul I: Timpul preistoric al Ținutului Secuiesc. Istoria națiunii secuiești. Volumul II: Ținutul Secuiesc și poporul secuiesc. Volumul III:Trecerea în revistă a secuilor. Membrii de seamă ai nației secuiești. Debrețin, 1939–1940. Manuscrisele nepublicate se păstrează în Biblioteca Universitară din Debrecen și în colecția de manuscrise de la Bibioteca Națională Debrecen, Manuscrisele lui Rugonfalvi Kiss István. Ms. 146.

Mai multe informații Magyar életrajzi lexikon II. (L–Z). Ágnes Kenyeres (ed.). Budapesta: Akadémiai. 1969. „rugonfalvi Kiss István”. nevpont.hu. Névpont. Accesat în 30 septembrie 2025.