🔍 MăreșteIn memoriam
Jacques Menachem Elias (n. 1844, București – d. 14 mai 1923, București) a fost un industriaș, bancher, moșier și filantrop evreu, cetățean român, ales post-mortem (1993) membru al Academiei Române.
Jacques M. Elias a adăugat o fotografie
ieri
Jacques Menachem Elias (n. 1844, București – d. 14 mai 1923, București) a fost un industriaș, bancher, moșier și filantrop evreu, cetățean român, ales post-mortem (1993) membru al Academiei Române.
Jacques M. Elias a adăugat o fotografie
ieri
Biografie Jacques Menachem Elias s-a născut în București în anul 1844, ca fiul lui Menachem H. Elias, într-o familie evreiască de rit spaniol (sefard). Din puținele date biografice despre persoana sa și din testamentul său reiese că a avut doi frați care au murit la Viena, că nu a fost niciodată căsătorit și că nu a avut copii.A A fost un important om de afaceri, bancher (președintele și acționarul Băncii Generale Române) și industriaș, proprietar de fabrici de zahăr (Fabrica de Zahăr din Sascut Târg, județul Bacău). În cei aproape 80 de ani de viață, a reușit să strângă o mare avere, deținând moșii de mii de hectare, ferme agricole, imobile în țară și în străinătate (9 imobile la Viena spre exemplu, precum și la Berlin, Roma și Paris), 2 hoteluri la București (Continental și Patria), 2 mine de mercur în Dalmația, fabrici și milioane de lei în acțiuni la New York, Bruxelles, Londra, Praga, Belgrad, Viena, Berlin etc. Deoarece până la Primul Război Mondial evreilor din România li se acorda cetățenia română cu mari dificultăți, individual, cu aprobarea Parlamentului, Jacques Elias a primit cetățenia română abia în anul 1880, printr-o procedură de urgență, la cererea regelui Carol I. Deși…
Jacques M. Elias a adăugat o fotografie
ieri
Testamentul Prin testamentul său redactat la 2/15 decembrie 1914, cum nu avea nici ascendenți și nici descendenți în viață, el a desemnat ca legatar universal Academia Română, căreia i-a lăsat toată averea mobilă și imobilă „oriunde s-ar afla această avere, în țară și în străinătate” (evaluată pe atunci la 1 miliard de lei). Conform dorinței sale, Academia Română a înființat o fundație de cultură națională și de asistență publică numită Fundația Familiei Menachem H. Elias, întreaga avere urmând să fie consacrată promovării culturii din România, alinării boalelor săracilor noștri, încurajării elementelor valoroase, sprijinirii cauzelor nobile. Și aceasta fără deosebire de origine, pentru toți cei care merită să fie ajutați. Fundația a fost denumită după tatăl său. Testamentul său prevedea acordarea de finanțări pentru următoarele obiective: "În special va avea obligațiunea de a construi și întreține la București, un spital de cel puțin 100 de paturi în condițiunile cele mai moderne... În acest spital, se vor primi bolnavi de ambele sexe, israeliți și de orice altă credință; se vor da consultații și medicamente gratuite". Acest spital poartă denumirea de Spitalul Elias.
Jacques M. Elias a lăsat un gând
ieri
dezvoltarea instituțiilor de cultură; construirea de școli "pentru elevi israeliți și de orice altă credință" și de cantine școlare acordarea anuală de premii și burse Jacques Elias pentru copiii săraci; acordarea de fonduri pentru Universitatea Carol I, pentru Facultatea de Medicină din București, multor alte spitale și leagăne pentru copii; acordarea de donații templelor și școlilor evreiești de rit spaniol din București și Viena. Gestul său de filantropie a fost elogiat de către contemporani, Nicolae Iorga vorbind despre „acest mare exemplu de generozitate umană”, iar Grigore Antipa, vicepreședintele Academiei Române, în cuvântul rostit la Templul cel mare al israeliților de rit spaniol din București, la puțin timp după moartea marelui filantrop, a amintit pilda dată de Jacques Elias care „și-a destinat tot fructul muncii sale realizării unui măreț ideal, înălțarea patriei prin cultură”. Din consiliul de conducere și administrație al Fundației au făcut parte, de-a lungul timpului: prințul Barbu Alexandru Știrbei, academicienii Ion Bianu, Gheorghe Țițeica, Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Dumitru Voinov, George Marinescu, David Emanuel, Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Andrei Rădulescu, Traian Ionașcu, Ioan Ceterchi, Nicolae Cajal, Victor Sahini, Aurel Iancu și alți intelectuali de marcă. La data de 15 noiembrie 1938, în prezența…
Jacques M. Elias a lăsat un gând
ieri
Onoruri Ca mărturie a gratitudinii pentru serviciile aduse ca „proprietar și bancher” (Banca Generală) sau ca „întemeietor al industriei zahărului”, Regele Carol I i-a acordat numeroase titluri de onoare, ordine și medalii: Titlurile de „cavaler” și de „ofițer” al Ordinului „Steaua României” (în 1889 și 1901); Titlurile de „ofițer” și de „comandor” al Ordinului „Coroana României” (în 1891, respectiv în 1909); Medalia „Meritul comercial și industrial” clasa I-a (în 1913). Jacques M. Elias a fost declarat cetățean de onoare al Bucureștiului. Numele său a fost dat unei străzi centrale din capitala României și liceului din Sascut, localitate întemeiată de bancher. În anul 1993 a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române.