RIP.LIVE
Copertă🔍 Mărește

In memoriam

Marie Kavková, menționată uneori Marie Kavková-Vondrušková, (n. 13 decembrie 1921, Košice, Cehoslovacia – d. 13 decembrie 2000, Praga, Cehia) a fost o filologă romanistă cehă, profesoară de limba și literatura română la Universitatea Carolină din Praga și traducătoare a mai multor opere ale literaturii române. A contribuit în mod substanțial la înființarea unei secții de limba română în cadrul Catedrei de Limbi romanice de la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga în anul universitar 1950–1951 și a predat limba și literatura română în cadrul acestei universități în peri

Leave a thought, a memory, a prayer…
Photo Video CandlePost

Recent updates

Marie Kavková a adăugat o fotografie

ieri

R.I.P
Marie

Marie Kavková, menționată uneori Marie Kavková-Vondrušková, (n. 13 decembrie 1921, Košice, Cehoslovacia – d. 13 decembrie 2000, Praga, Cehia) a fost o filologă romanistă cehă, profesoară de limba și literatura română la Universitatea Carolină din Praga și traducătoare a mai multor opere ale literaturii române. A contribuit în mod substanțial la înființarea unei secții de limba română în cadrul Catedrei de Limbi romanice de la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga în anul universitar 1950–1951 și a predat limba și literatura română în cadrul acestei universități în perioada 1951–1979, îndeplinind în acest timp funcția de șef al secției de limba română. A elaborat o serie de cursuri universitare și antologii de texte, a coordonat elaborarea primului dicționar în limba cehă al scriitorilor români, care a fost publicat în 1984, și a tradus, singură sau în colaborare, un număr mare de opere literare românești în limba cehă, printre care Conu Leonida față cu reacțiunea și D-ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, Enigma Otiliei de George Călinescu, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, Ciuleandra de Liviu Rebreanu, Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu și fragmentul „Uruma” din Pădurea nebună de Zaharia Stancu, precum și mai multe basme…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a adăugat o fotografie

ieri

R.I.P
Marie

Formare profesională S-a născut la 13 decembrie 1921 în orașul Košice din Cehoslovacia, primind la naștere numele de Marie Vondrušková. Avea o origine mixtă cehoslovaco-română, ca urmare a faptului că mama ei, Anna Vondrušková (1901–1981), era româncă și se născuse și trăise primii săi ani de viață în orașul Craiova. Mama ei a avut preocupări către o mai bună cunoaștere reciprocă și apropiere a popoarelor cehoslovac și român și a inițiat și prezentat, împreună cu Antonín Bolek, în anii 1936–1937 un curs de limba română la postul de radio din Košice, acesta fiind primul și singurul curs radiofonic de limba română difuzat vreodată în Cehoslovacia. Marie Vondrušková a urmat studii la Liceul Real din Košice în perioada 1933–1938, pe care le-a absolvit, ca urmare a începerii celui de-al Doilea Război Mondial, abia în anul 1941 la Praga. A putut să-și continue pregătirea după încheierea războiului și a studiat istoria și limba franceză la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga (FFUK) în anii 1945–1950. S-a căsătorit la începutul anului 1949 cu colegul ei de facultate František Kavka (1920–2005), viitor profesor universitar, specialist în istoria husitismului și pentru un timp decan al Facultății de Filosofie și Istorie al Universității Caroline.

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Cariera academică Ca urmare a interesului pe care mama ei i-l trezise pentru limba și cultura română, după obținerea licenței în filologia romanică, Marie Kavková s-a specializat în literatura română. Ea a obținut titlul de doctor în filologie în anul 1952, cu teza Rok 1907 v rumunské próze („Anul 1907 în proza ​​românească”), dedicată reflectării Răscoalei țărănești din 1907 în literatura română și elaborată sub îndrumarea profesorilor Vladimír Buben și Josef Kopal⁠(d), și pe cel de candidat în științe în 1966 (sau, după altă sursă, în 1967). Teza ei de doctorat a fost publicată ulterior în traducere în limba poloneză. Marie Kavková a contribuit în mod substanțial în anul universitar 1950–1951 la înființarea unei secții de limba română în cadrul Catedrei de Limbi romanice de la Facultatea de Filosofie a Universității Caroline din Praga, făcând parte, alături de Jiří Staca, Josef Dvořák și Antonín Křečan, din primul colectiv de profesori ai noii secții. A predat limba și literatura română în cadrul Universității Caroline în perioada 1951–1979 și a îndeplinit în acest timp funcția de șef al secției de limba română. Prima ei călătorie în România a avut loc abia în anul 1952. Marie Kavková a lucrat, de asemenea, în perioada…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Persecuția Alegerea în ianuarie 1968 a reformistului Alexander Dubček ca prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a declanșat un proces de liberalizare politică ce a devenit cunoscut sub numele de Primăvara de la Praga. În acest context favorabil, profesoara Kavková a propus înființarea unei secții de limba și literatură română în cadrul Institutului de Limbi și Literaturi Străine de pe lângă Academia Cehoslovacă de Științe, iar câțiva dintre foștii săi studenți, printre care și Libuše Valentová, au fost angajați acolo. Propunerea înființării acestei secții a fost susținută de directorul institutului, dar ulterior, după anularea reformelor lui Dubček, ea nu a fost reînnoită, iar angajații secției propuse de limba și literatura română au fost concediați la începutul anilor 1970. Marie Kavková și soțul ei, profesorul František Kavka, au fost patrioți cehoslovaci și susținători ai Primăverii de la Praga. Criticul și istoricul literar Paul Cornea care a vizitat Praga în septembrie 1968, la o lună după invazia armatelor statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, care a pus capăt reformelor inițiate de Alexander Dubček, i-a găsit „amari, anxioși, dezamăgiți”. Profesorul Kavka manifesta, potrivit lui Paul Cornea, un „optimism foarte prudent”, ca urmare a readucerii lui Dubček în fruntea partidului, sperând că statu-quo-ul…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Ultimii ani de viață Profesoara Marie Kavková a făcut parte din grupul de româniști cehi și slovaci care a avut inițiativa reînființării asociației de prietenie cehoslovaco-română în cursul anului 1990. Asociația Ceho-Slovacia-România (în cehă Česko-Slovensko-rumunská společnost) a fost înființată la 20 februarie 1991 și reunea inițial aproximativ 40 de membri, pentru ca în noiembrie 1991 să ajungă să aibă un număr de aproximativ 80 de membri din Cehia și Slovacia. Scopul principal al asociației era dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre Ceho-Slovacia și România prin intensificarea contactelor reciproce în diverse domenii, popularizarea istoriei României și a culturii române, organizarea unor comunicări și discuții pe teme economice, etnografice și literare, sprijinirea organizării unor evenimente comune în domeniul științific și cultural-artistic, precum și organizarea unor cursuri de limba română pentru începători și avansați. Activitatea Asociației era coordonată de un comitet de zece membri, condus de conf. dr. Jirí Felix (președinte) și prof. dr. Libuše Valentová (secretar); prof. dr. Marie Kavková a fost aleasă președinte de onoare al Asociației. Asociația Ceho-Slovacia-România, care funcționa ca organizație non-guvernamentală, dar primea anual o subvenție din partea Ministerului de Externe, s-a transformat ulterior în Asociația Cehia–România, cu sediul la Praga. Ea se întrunea o dată pe lună (cu…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Studii filologice Profesoara Marie Kavková a desfășurat o intensă activitate științifică axată în principal pe studierea poeziei și prozei românești din secolele al XIX-lea și al XX-lea și a elaborat o serie de instrumente de referință (cursuri universitare, manuale și studii privind istoria literaturii și civilizației române) pentru învățarea limbii române de către cehi și a limbii cehe de către români ca, de exemplu, Nástin vývoje rumunské literatury („Scurtă istorie a literaturii române”, 1965), Výbor textů z rumunské literatury XIX. a XX. století („Culegere de texte din literatura română a secolelor al XIX-lea și al XX-lea”, I – 1966, II – 1968, III – 1971), Nástin dějin a kultury Rumunska do roku 1848 („O schiță a istoriei și culturii României până la 1848”, 1978). Ultima lucrare menționată se termină în anul 1848 și trebuia să fie continuată până în prezent într-un al doilea volum, care nu a mai fost niciodată publicat. Ea a mai scris studii literare care au tratat probleme diverse precum problematica romanelor lui Liviu Rebreanu sau versificația românească (ca de ex. „Quelques observations concernant la construction rythmique du vers long roumain”. Acta Universitatis Carolinae. Romanistica pragensia, tomul IV, 1966, pp. 45–56 și „Norma metrică a versului românesc…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Traduceri O altă latură importantă a activității științifice a Mariei Kavková a reprezentat-o traducerea în limba cehă a unor creații reprezentative ale literaturii române, pe care le-a introdus astfel în circuitul cultural ceh. Marie Kavková a alcătuit, împreună cu Dagmar Maxová, două antologii de basme românești în limba cehă: Předu, předu pohádku (1980) și Pohádky z beránčího kožíšku (1985) (care au fost traduse apoi în limbile franceză și germană și au apărut în anul 1989 în Franța și Germania, într-o formă grafică deosebită) și a tradus și publicat (în volume sau în reviste) un număr mare de opere literare românești atât din literatura clasică (basme populare, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, George Călinescu, Lucia Demetrius, Cezar Petrescu, Alexandru Philippide, Liviu Rebreanu, Ion Marin Sadoveanu, Zaharia Stancu), cât și din cea contemporană (A. E. Baconsky, Maria Banuș, Ana Blandiana, Eusebiu Camilar, Dumitru Radu Popescu, Petru Popescu, Mircea Sântimbreanu ș.a.). Ea a condus cercul de traducători din limba română, care a funcționat pe lângă Uniunea Scriitorilor din Cehoslovacia. Prima operă literară românească, tradusă în limba cehă de profesoara Marie Kavková, a fost romanul Negura al lui Eusebiu Camilar, care a fost publicat în traducere în anul 1950. Până la sfârșitul anilor 1950 Kavková…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Cărți Nástin vývoje rumunské literatury („Scurtă istorie a literaturii române”), Státní pedagogické nakladatelství (SPN), Praga, 1965 Výbor textů z rumunské literatury XIX. a XX. století („Culegere de texte din literatura română a secolelor al XIX-lea și al XX-lea”), 3 vol., Universita Karlova, Praga, 1966–1968–1971 Nástin dějin a kultury Rumunska do roku 1848 („O schiță a istoriei și culturii României până la 1848”), SPN, Praga, 1978 Slovník spisovatelů – Rumunsko (Dicționar de scriitori din România), Odeon, Praga, 1984, 398 p. + tabel cronologic de 66 de pagini – în colaborare cu Jiří Našinec, Jitka Lukešová și Libuše Valentová

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Studii și articole „Povstání rumunského rolnického lidu roku 1907” („Răscoala poporului român din anul 1907”), în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul I, nr. 3, 1953, pp. 272–294. „Rumunská historiografie v roce 1952” („Istoriografia română în anul 1952”), după notele stenografice publicate în Studii. Revista de istorie și filozofie, București, anul VI, nr. 1, 1953, pp. 17–90, în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul I, nr. 3, 1953, pp. 393–397. „K otázce vzniku lidově demokratického zřízení v Rumunsku” („În legătură cu formarea regimului democrat popular în România”), în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul VII, nr. 2, 1959, pp. 395–396. „Z hospodářských a politických dějin Rumunska mezi oběma světovými válkami” („Din istoria economică și politică a României între cele două războaie mondiale”), în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul VII, nr. 4, 1959, pp. 790–793. „Rolnické povstání roku 1907 v Rumunsku” („Răscoalele țărănești din anul 1907 în România”), în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul VII, nr. 4, 1959, pp. 794–796. „K dějinám dělnického hnutí v Rumunsku” („În legătură cu istoria mișcării muncitorești din România”), în Československý časopis historický⁠(d), Praga, anul VII, nr. 4, 1959, p. 798. „Quelques observations concernant la construction rythmique du vers long roumain”, în Acta Universitatis Carolinae. Romanistica pragensia, tomul IV,…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Prefețe Ion Luca Caragiale, Ztracený dopis (O scrisoare pierdută), Orbis, Praga, 1953, 161 p. – traducere de Otakar Jirouš, postfață de Marie Kavková Petru Dumitriu, Rodinná kronika (Cronică de familie), Naše vojsko, Praga, col. Knihovna vojáka, 1959, 407 p.; traducere și note de Jiří Kliment și Jarmila Klimentová, postfață de Marie Kavková, ilustrații de Radim Malát Alexandru Jar, Hranični kóta 203 (La borna 203), Naše vojsko, Praga, 1953, 184 p. – traducere de Pavel Beneš, postfață de Marie Kavková Gib I. Mihăescu, Preludy (Preludii), nuvele, Odeon, Praga, col. Světová četba, 1986, 291 p.; traducere de Jitka Lukešová, prefață „Přeludný svět Giba Mihaesca” („Lumea iluzorie a lui Gib Mihăescu”) de Marie Kavková, grafică de Hana Keslová Alexandru Odobescu, Kniha o lovu. Epištola psaná s úmyslem, aby se stala předmluvon ke knize Lovecká přiručla (Pseudo Kinegheticos), nuvele, Odeon, Praga, col. Světová četba, Svazek 499, 1974, 189 p.; traducere de Zdeněk Hrůša, prefață de Marie Kavková, grafică de Hana Keslová Liviu Rebreanu, Les oběšených (Pădurea spânzuraților), ed. a II-a, Naše vojsko, Praga, col. Knihovna vojáka, 1960, 235 p.; traducere de Marie Kojecká-Karásková, Liviu Rebreanu, Ion (Ion), ed. a II-a, Odeon, Praga, col. Světová knihovna, 1980, 450 p.; traducere de Zdeněk Hrůša, prefață de…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Marie Kavková a lăsat un gând

ieri

Traduceri Pohádky z beránčího kožíšku (Povești din blănița berbecului), o selecție de basme românești, Albatros, Praga, 1985, 118 p. – împreună cu Dagmar Maxová (nemenționată) Předu, předu pohádku. Výběr z nejkrásnějších rumunských pohádek (Depăn, depăn o poveste. Cele mai frumoase basme românești), o selecție de basme românești de Vasile Adăscăliței, Lidové nakladatelství, Praga, 1980; conține basme din George Cătană, Povești poporale din Banat (Brașov, 1908), I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori (ed. a IV-a, București, 1897), Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor adunate din gura poporului (București, 1882), Ioan Slavici, Florița din codru (București, 1959) – împreună cu Dagmar Maxová (nemenționată) Rumunské lidové písně (Cântece populare românești), Státní nakladatelství krásné literatury, hudby a umění (SNKLHU), Praga, 1959, 197 p. – selecție și introducere de Adriana Sachelarie, traducere de Jan Vladislav cu cooperarea în ceea ce privește limbajul a dr. Marie Kavková Tudor Arghezi, Klubíčko pavučiny (Cartea cu jucării), versuri și proză pentru copii, Albatros, Praga, 1980 – împreună cu Hana Vrbová și Dagmar Maxová (nemenționată) Anatol E. Baconsky, Rovnodennost bláznů (Echinocțiul nebunilor), în Světová literatura, nr. 1/1969 – împreună cu Jitka Lukešová Maria Banuș, Radost (Bucurie), poezii, Práce, Praga, 1952, 101 p., postfață de Marie Kavková, ilustrații de…

0 comentarii0 vizualizări0 reacții

Locația mormântului

Se încarcă harta…

Condolences

0