Mihail Sebastian

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Bibliografie Băicuș, Iulian (2007), Mihail Sebastian, proiecții pe ecranul culturii europene, București: Editura Hasefer Băicuș, Iulian (2013), Mihail Sebastian, sau lăcomia de tragic, e-book, București: Editura Corect Books Brăescu, Ion (1965), Mihail Sebastian, cercetător al literaturii franceze, București Bucur, Romulus (2007), Mihail Sebastian sau despre inconvenientul de a te fi născut evreu, Brașov: Editura Aula Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (2004), Raport final, Iași: Editura Polirom, ISBN 973-681-990-6 Dorian, Dorel (ed.), „Sebastian sub vremi. Singurătatea și vulnerabilitatea martorului”, Realitatea evreiască, București: Editura Universal Dalsi, Caiet cultural (6), ISBN 973-9409-67-9 Ghermanschi, Anatol, ed. (1981), Mihail Sebastian interpretat de..., București: Editura Eminescu Grăsoiu, Dorina (1986), Mihail Sebastian sau ironia unui destin, „Universitas”, București: Editura Minerva Martin, Aurel (1993), Mihail Sebastian, romancierul. Considerații aproximante, București: Editura Minerva Ștefănescu, Cornelia (1968), Mihail Sebastian, București: Editura Tineretului Tartler, Grete (februarie 1997), „Mihail Sebastian, critic muzical”, Luceafărul (4-6), p. 19

Mihail Sebastian a adăugat o fotografie

acum 7 ore

R.I.P
Mihail

Biografie Născut cu numele de Iosif Hechter într-o familie evreiască din Brăila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept și filozofie la București. Are o tentativă de a-și da doctoratul în drept la Paris, soldată cu un eșec. Lucrează apoi ca secretar la o importantă casă de avocatură din epocă, fiind și avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, președintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta să colaboreze la revista Cuvântul, unde îl cunoaște pe Mircea Eliade, unul din viitorii săi prieteni. Prin legislația antisemită de la începutul anilor '40, i s-a interzis să mai funcționeze ca jurnalist și i se retrage și licența de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisă din cauza faptului că era evreu. Piesa Jocul de-a vacanța este interzisă, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fără nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu. Piesa Ultima oră s-a jucat după moartea lui Sebastian, la Teatrul Național București, sub direcția lui Zaharia Stancu. Moare în plină tinerețe creatoare, lovit de un camion în 1945, la numai câteva luni după lovitura de stat de la 23 august 1944.

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Piese de teatru Jocul de-a vacanța (1939) Steaua fără nume (1942) Ultima oră Insula - text neterminat, a scris doar primele două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici.

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Jurnal intim Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela Omăt. Prefață și note de Leon Volovici, București, Editura Humanitas, 1996;

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Publicistică Corespondența lui Marcel Proust (1939) Cronici. eseuri. Memorial, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1972 Opere, vol. I, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1990 Jurnal de epocă. Publicistică Jurnal indirect, 2006, ediție de Teșu Solomovici

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

SENATUL EVZ: Extazul demonismului: Nae Ionescu, M. Sebastian și extremismul revoluționar, 5 august 2009, Vladimir Tismăneanu, Evenimentul zilei Moartea lui Mihail Sebastian, 11 iunie 2011, Ionela Roșu, Adevărul Boema tragică, 4 noiembrie 2011, Rodica Mandache, Jurnalul Național Valori ale culturii naționale: 102 ani de la nasterea lui Mihail Sebastian, 18 octombrie 2009, Amos News

Mihail Sebastian a adăugat o fotografie

acum 7 ore

R.I.P
Mihail

A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Orașul cu salcâmi (1935) (roman al adolescenței), Accidentul (1940) (roman de dragoste), influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman, De două mii de ani, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a căpătat o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeței semnată de magistrul lui Sebastian și al generației Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologală, conchizând că evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei. La scurt timp va publica și Cum am devenit huligan, în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul Falsificatorii de bani (Les Faux Monnayeurs). Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanța, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată. Manuscrisul inițial al romanului Accidentul, cuprinzând…Citește mai mult

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Lectură suplimentară Ispas, Lucia (2023), Mihail Sebastian. Recurs compensatoriu, Ploiești: Editura Universității Petrol-Gaze, ISBN 9789737198815 Popovici, Iulia (2013), „Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Mihai Iovănel, Editura Cartea Românească, București, 2012: recenzie”, Observator cultural (659)

Mihail Sebastian a adăugat o fotografie

acum 7 ore

R.I.P
Mihail

Jurnalul intim Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. În prezent originalul se găsește la Universitatea din Ierusalim, frații săi aflându-se în posesia unor copii fotografice. Harry From, regizor evreu din Romania care a trăit în SUA, a creat Fundația „Mihail Sebastian”. După mulți ani de insistență, a obținut cele 9 caiete de la familia lui Sebastian ( respectiv dna Beatrice Sebastian, văduva fratelui scriitorului, Beno) și a încheiat un contract între familie și Editura Humanitas. Leon Volovici, istoric și critic literar israelian originar din România, a prefațat ediția publicată la Editura Humanitas, cartea fiind un document de mare valoare istorică care documentează între altele, antisemitismul societății românești în anii războiului (care a dus la masacrarea a între 280.000 și 380.000 evrei cetățeni ai României și ai Ucrainei). Între timp, Jurnalul a fost publicat și în Franța, SUA, Țările de Jos, Cehia și de curând și în Germania și Suedia. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperită atât în țară cât…Citește mai mult

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Posibile opțiuni antidemocratice Un recent studiu al Martei Petreu, intitulat Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian, e susceptibil să modifice percepția asupra figurii morale a lui Sebastian în epocă. Sumarizat, cartea afirmă existența unui Sebastian până astăzi necunoscut, care, în prima sa tinerețe, mai exact în vremea colaborării la Cuvântul lui Nae Ionescu, ar fi avut clare simpatii de extremă dreapta și o orientare radical contrară celei cunoscute până acum de public din Jurnalul său. Alături de mentorul său Nae Ionescu, afirmă autoarea, Sebastian a început prin a fi, în anii 1927-33, antidemocrat, antieuropean, împotriva parlamentarismului, adept al dictaturii, susținător al Anschluss-ului, profascist și admirator declarat al lui Mussolini. Citatele - masive - din numeroase articole semnate de Sebastian în presa vremii par să confirme afirmațiile. Dacă nu e foarte explicit că atitudinea „antiliberală” a lui Sebastian privea sistemul democrației liberale ca atare sau doar partidele omonime ale vremii, ori că admirația pentru „primul” Mussolini, pe atunci personaj mai degrabă de stânga, ar putea fi considerată „fascistă” în sensul pe care-l cuprinde astăzi cuvântul, cartea Martei Petreu repune totuși în discuție, cu sobrietate, argumente și documentație densă, rolul și raportarea lui Mihail Sebastian la epocă, într-o perioadă…Citește mai mult

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Proză Fragmente dintr-un carnet găsit, (1932) Femei, roman, (1933) Orașul cu salcâmi (1935), roman; tradus în engleză de Gabi Reigh cu titlul The Town with Acacia Trees. Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001 De două mii de ani (1946) Cum am devenit huligan: texte, fapte, oameni, 1935

Mihail Sebastian a publicat o actualizare

acum 7 ore

Legături externe Colecții digitalizate disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI Mihail Sebastian, Steaua fără nume și serviciile secrete[nefuncțională] video: M. Sebastian, „Jurnal”, „Un livre, un jour”, France 3, 11.01.08 (subtitr. în română) [1], Capitolul al treilea din cartea on line Dublul Narcis despre romanele lui Sebastian] Mihail Sebastian - precursor al „criticii bogate” de Nicolae Bârna Arhivat în 11 iunie 2009, la Wayback Machine. [2] Arhivat în 6 octombrie 2007, la Wayback Machine., o piesă de teatru scrisă de Dumitru Crudu, Steaua fara... Mihail Sebastian, inspirată de Jurnalul acestuia [3] Arhivat în 30 septembrie 2007, la Wayback Machine., articol despre doua romane de Mihail Sebastian. [4] Arhivat în 30 octombrie 2007, la Wayback Machine., Fragment din romanul Accidentul [5] Arhivat în 30 octombrie 2007, la Wayback Machine., Fragmentele 3 și 8 din Fragmente dintr-un carnet găsit en Alice Kaplan, The New York Times: Endangered by All His Friends Un pact faustic: Despre Mihail Sebastian si Nae Ionescu, 1 iulie 2013, Vladimir Tismăneanu, Evenimentul zilei „Figura lui Sebastian a fost mistificată cu premeditare“ - Interviu cu Marta PETREU, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 482, iulie 2009 Intrebari care isi asteapta raspunsul, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 393, octombrie…Citește mai mult

Mihail Sebastian a adăugat o fotografie

acum 7 ore

R.I.P
Mihail

Mihail Sebastian (nume real: Iosif Mendel Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu; n. 18 octombrie 1907, Brăila⁠(d), România – d. 29 mai 1945, București, România) a fost un om de litere român, de origine evreu, care a scris romane, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală. Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică l-a cauzat prefața antisemită a lui Ionescu la romanul De două mii de ani, prefață pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut jurnal. După moartea lui subită, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul său, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.