Paja Jovanović

Paja Jovanović a adăugat 2 fotografii

acum 2 zile

R.I.P
Paja

Pavle („Paja”) Jovanović (în sârbă Павле „Паја” Јовановић; n. 16 iunie 1859, Vârșeț, Regatul Ungariei, Imperiul Austriac – d. 30 noiembrie 1957, Viena, Austria) a fost un pictor sârb de stil realist, autor a peste 1.100 de lucrări. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Muntenegreanul rănit (1882), Gătirea miresei (1886), Răscoala de la Takovo (1894), Migrația sârbilor (1896) și Proclamarea Codului de legi al lui Dušan (1900). După 1905, Paja Jovanović a devenit unul dintre cei mai solicitați portretiști ai Europei, realizând 15 portrete ale împăratului Franz Joseph I al Austriei, precum și numeroase portrete ale regalității, marilor industriași, oameni de știință, bancheri, magnați internaționali, inclusiv ai familiei Rockefeller din Statele Unite. Datorită cererii internaționale pentru portretele sale, a acumulat o avere considerabilă în timpul vieții. Operele lui Paja Jovanović sunt expuse în numeroase muzee europene și internaționale, fiind semnate sub diverse variante ale numelui său, precum Paul Joanowitch (Galeria Națională a Victoriei), Paul Joanovits sau P. Joanowitsch.

Paja Jovanović a adăugat o fotografie

acum 2 zile

R.I.P
Paja

Biografie Paja Jovanović s-a născut în Vârșeț, atunci parte a Imperiul Austriac (astăzi în Serbia). Tatăl său, Stevan Jovanović, era fotograf, iar mama sa, Ernestina, născută Deot, avea rădăcini franceze. Și-a petrecut copilăria și tinerețea în orașul natal, unde a fost profund impresionat de iconostasele realizate de Pavel Đurković și Arsenije Teodorović în bisericile locale, influențe ce se vor regăsi ulterior în creația sa artistică. Paja Jovanović a început să deseneze în secret, copiind icoanele bisericești și petrecând ore întregi în interiorul bisericilor pustii, pe care le considera „primii săi maeștri”. Talentul său a fost descoperit când autoritățile bisericești din Vârșeț au comandat noi clopote pentru catedrală și aveau nevoie de desene ale sfinților. Astfel, la doar paisprezece ani, Jovanović a primit prima sa comandă artistică.În 1875, la vârsta de 15 ani, Paja Jovanović a fost dus de tatăl său la Viena. În 1877, s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Viena, în clasa profesorului Christian Griepenkerl. A absolvit Academia în 1880, urmând mai multe cursuri avansate susținute de Leopold Carl Müller, un pictor renumit pentru tematică orientalistă. Influența lui Müller a fost decisivă în orientarea stilistică a lui Jovanović. Observând interesul european pentru evenimentele din Balcani,Jovanović a profitat…Citește mai mult

Paja Jovanović a adăugat o fotografie

acum 2 zile

R.I.P
Paja

Nunta împăratului Stefan Dušan A pictat iconostasul bisericii Sfântul Nicolae din Dolovo și al Catedralei Ortodoxe din Novi Sad, aceasta din urmă fiind realizată fără comandă oficială. Majoritatea timpului și l-a petrecut în atelierul său din Viena, unde s-a stabilit definitiv, revenind ocazional la Belgrad. În 1940 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Vršac, iar în 1949 i-a fost conferit Ordinul Zasluga clasa I. După moartea prematură a soției sale, a trăit retras și solitar la Viena până la decesul său, în 1957. Conform dorinței testamentare, urna cu cenușa sa a fost transferată la Belgrad, unde, în 1970, a fost deschis Muzeul Paja Jovanović. Un alt muzeu dedicat pictorului a fost inaugurat la Vršac, iar în 1977, în clădirea vechii farmacii de pe trepte, a fost amenajată o expoziție comemorativă permanentă. Lucrările sale, inclusiv celebrul Trip-tic Vršac, sunt păstrate în Muzeul Orașului Vršac, iar cea mai mare parte a obiectelor sale personale și a operelor sale poate fi găsită în Muzeul Orașului Belgrad.

Paja Jovanović a adăugat o fotografie

acum 2 zile

R.I.P
Paja

Moștenire Este inclus în lista celor 100 de sârbi cei mai proeminenți. Alături de Uroš Predić și Đorđe Krstić, este considerat unul dintre cei mai importanți pictori realiști sârbi. A primit numeroase ordine și distincții atât în Serbia, cât și în străinătate. Mai multe instituții de învățământ din Serbia îi poartă numele.