🔍 MăreșteIn memoriam
Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872, Avdella, Imperiul Otoman – d. 20 ianuarie 1943, București, România) a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești.
Pericle Papahagi a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Pericle Papahagi (n. 20 octombrie 1872, Avdella, Imperiul Otoman – d. 20 ianuarie 1943, București, România) a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești.
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Biografie Clasele primare le-a făcut în comuna natală, Avdela, iar cursul secundar în Bitolia. În 1891 devine student la Facultatea de Litere a Universității din București. Începând din 1905, face studii de specializare la Leipzig, cu filologul Gustav Weigand, luându-și doctoratul în litere în 1908. Între 1895 și 1898 este profesor la liceul român din Bitolia (și pentru un an și 8 luni directorul liceului), ulterior funcționând la școli secundare din Salonic, Giurgiu, precum și la Silistra, unde obține titularizarea și este director. În 1916 devine membru corespondent al Academiei Române. În Silistra se află un muzeu care îi poartă numele. Pericle vine dintr-o familie de aromâni oieri din Avdela Pindului și a avut mai multi frați și surori. Sora lui, Anastasia, s-a căsătorit cu Sterie G. Ciumetti, inginer de poduri și șosele. Mama lui Pericle, Despina (Despa) Caragiani (măritată Papahagi) a fost soră cu junimistul Ioan D. Caragiani și cu Alexandru Caragiani, tatăl primei femei românce pilot, Elena Caragiani-Stoienescu. S-a căsătorit cu Marica Magiari, sora traducătorului Mihail Magiari și a baritonului Grigore Magiari - cel care a înființat grupul de operă din Iași. Pericle și Marica au avut mai mulți copii, dintre care s-au ridicat numai trei: Teja Papahagi…
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Activitate filologică Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă" a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea" (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare", „Frățil'ia", „Grai bun", „Grai și suflet", „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig", „Peninsula Balcanică", „Revue historique du sud-est europeen", „Vieața nouă", „Viața românească", „Byzantion", Revistă armânească (una dintre cele mai semnificative publicații ale aromânilor, unde publica studii), etc. A mai semnat și P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești" (Matilda Caragiu Marioțeanu,care il considera ca unul din dascălii ei), autor al unor impunătoare tomuri, precum "Românii din Meglenia" (1900) și "Meglenoromânii" (I-II, 1902), Papahagi este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: "Din literatura poporană a aromânilor" (1900) și "Basme aromâne" (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl Groos și Edward…
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Opera Meglenoromânii. Studiu etnografico-filologic, Vol.I și Vol.II, București (1902)
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Scriitori aromâni din sec. XVIII (1909) Parallele Ausdrucke und Redensarten in Rumanischen, Albanesischen, Neugriechischen und Bulgarischen, Leipzig (1908) Aromânii din punct de vedere istoric-cultural, București (1912) Din trecutul cultural al aromânilor, București (1912)
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Numiri etnice la aromâni, București (1925) Urme românești în toponimia Peninsulei Balcanice (1925)
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Jocuri copilărești, București (1893) Din literatura poporană a aromânilor, prefață de Gr. Tocilescu, București (1900) Românii din Meglenia. Texte și glosar (1900)
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Basme aromâne și glosar, București (1905) Vânătorul cel viteaz și Frumoasa Pământului, transpunere în dacoromână de Mihail Magiari, București (1977).
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Ediții Scriitori aromâni în secolul al XVIII, București (1909) Ioan D. Caragiani, Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică, I-II, prefața editorului, București (1929-1941)
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Activitate numismatică În perioada interbelică Pericle Papahagi a format o importantă colecție de monezi din Zona Durostorului (anticul municipiu roman Durostorum, oraș-port cu cetate in tot Evul mediu), moment în care Dârstorul (Silistra) unde locuia aparținea României si unde exista o zonă arheologică bogată. Dânsul a dat mare parte din această colecție Muzeului Arheologic din Constanța.
Pericle Papahagi a lăsat un gând
acum 2 ore
Afilieri Membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1916)