Ștefan Ciobanu

Ștefan Ciobanu a adăugat o fotografie

acum 11 ore

R.I.P
Ștefan

Ștefan Ciobanu (n. 11/23 noiembrie 1883, Talmaza, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova – d. 28 februarie 1950, București, România) a fost un istoric și academician român, autor al unor lucrări importante despre literatura română veche, cultura moldovenească în Basarabia sub ocupație rusească, demografia Basarabiei, susținător fervent al introducerii limbii române în școlile din Basarabia, vicepreședinte al Academiei Române între 1944-1948.

Ștefan Ciobanu a adăugat o fotografie

acum 11 ore

R.I.P
Ștefan

Viața și activitatea Ștefan Ciobanu, fiul lui Nicolae și al Nataliei Ciobanu, s-a născut la 11/23 noiembrie 1883 la Talmaza, o localitate din apropierea Nistrului. A urmat școala primară din Talmaza, școala normală din Bairamcea, apoi școala normală din Chișinău în paralel cu Liceul nr. 1 din aceeași localitate, urmat în particular, pe care le-a absolvit în anul 1905, un an frământat pentru Imperiul Rus; confruntat cu un val de revendicări sociale, politice și naționale fără precedent în istoria sa. În anii 1905-1907, după terminarea liceului, a activat ca profesor suplinitor la Liceul nr. 1 din Chișinău, ceea ce i-a oferit prilejul de a strânge banii necesari studiilor universitare. În 1907, Ștefan Ciobanu s-a înscris la Facultatea de Litere, secția slavo-rusă, a universității din Kiev, pe care a absolvit-o în anul 1911. În acești ani va fi remarcat de academicianul Vladimir Peretz, care-l va îndruma pe calea cercetării documentelor privitoare la istoria literaturii și culturii românești aflate în arhivele din Ucraina, Rusia și Polonia. După absolvirea facultății, a urmat între anii 1911-1912, cursul superior academic cu specializarea în pedagogie, obțiune benefică pentru activitatea sa viitoare, dedicată aproape în exclusivitate carierei didactice. În anii 1912-1914 Ștefan Ciobanu a ocupat un post…Citește mai mult

Ștefan Ciobanu a lăsat un gând

acum 11 ore

După unirea Basarabiei cu România După unirea Basarabiei cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918, Ștefan Ciobanu și-a continuat activitatea pe tărâmul învățământului, între 2 aprilie 1918 și 1 februarie 1921 îndeplinind funcția de director general al învățământului din Basarabia. Tot din 1918 începe din nou să predea la Liceul „Alecu Russo”, catedră pe care o ocupă până în 1928, îndeplinind între 1921-1928 și funcția de director. Între 1919-1923, conduce și revista "Școala Basarabiei. Revista pentru educație națională”, editată de Directoratul Instrucțiunii Publice la Chișinău. Ca dascăl se izbește în primul rând de lipsa instrumentelor didactice fundamentale, pe care se străduiește să o soluționeze prin eforturi proprii; după ce publică un prim abecedar în limba română pentru școlile din Basarabia încă din 1918, el încearcă să antreneze și alte cadre în această activitate, publicând în colaborare manuale de limbă română. Între 1926-1938, Ștefan Ciobanu a ocupat postul de profesor titular la Catedra de istoria literaturii române vechi și cel de profesor suplinitor la Catedra de literatură religioasă modernă de la Facultatea de Teologie din Chișinău, facultate ce aparținea Universității din Iași; din toamna anului 1938 îl găsim la București ca profesor titular la Catedra de istoria literaturii române…Citește mai mult

Ștefan Ciobanu a lăsat un gând

acum 11 ore

Colecții digitalizate BCU IAȘI Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C „Academicianul Ștefan Ciobanu la 60 de ani”, articol publicat în „Cetatea Moldovei”, 1944, An.5, Nr.2, p.242

Ștefan Ciobanu a lăsat un gând

acum 11 ore

La continuité roumaine dans la Bessarabie, annexée en 1812 par la Russie. Bull. de la Section Historique de l'Academie Roumaine, nr. 1/1920 Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă. Chișinău, 1923 Biserici vechi din Basrabia. Din bibliotecile rusești. Anuarul Comisiei Monumentelor istorice. Secția Basarabia. Chișinău, 1924 Chișinăul (monografie). Chișinău, 1925 Dimitrie Cantemir în Rusia, Cultura Națională, Bucuresti, 1925 Basarabia. Monografie sub îngrijirea lui Ștefan Ciobanu. Chișinău, 1926 Cetatea Tighina// Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Secția Basarabia. Chișinău, 1928 Documente din Basarabia (În colaborare cu P. Visarion, Șt. Berechet; C. Tomescu, L.T. Boga), vol.1 -2, Chișinău, 1928 -1938 Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia la anii 1917-1918. București, 1929 Mânăstirea Țigănești. Chișinău, 1931 Din istoria mișcării naționale în Basarabia. Chișinău, 1933 Din legăturile culturale româno-ucrainene: Ioannichie Galeatovschi și literatura româneasca veche, Imprimeria Națională, București,1938 Începuturile scrisului în limba românească, Imprimeria Națională, București, 1941 Introducere in istoria literaturii române vechi: Orientari metodologice, Casa Școalelor, 1944 La Bessarabie. Sa population, son passé, sa culture. Bucharest, 1941; Ed. rom.: Basarabia. Populația, istoria, cultura. Chișinău, Ed. Știința, 1992 Un document inedit din timpurile lui Ștefan cel Mare. Revista Istorică Română, vol. XIYI, fasc. I, 1944 Domnitorul Moldovei Petru Rareș în…Citește mai mult