Alexander Dubček (pronunție în slovacă [ˈalɛksandɛr ˈduptʃɛk]; n. 27 noiembrie 1921, Uhrovec, Cehoslovacia – d. 7 noiembrie 1992, Praga, Cehoslovacia) a fost un om politic slovac și conducător, pentru scurt timp, al Cehoslovaciei (1968-1969). Dubček a încercat să reformeze Republica Socialistă Cehoslovacă prin Primăvara de la Praga, dar a fost forțat să demisioneze în urma invadării Cehoslovaciei de către armatele țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. Mai târziu, după răsturnarea guvernului în 1989, Dubček a fost președinte al Adunării Federale a Cehoslovaciei, parlamentul țării. Tot î
Alexander Dubček (pronunție în slovacă [ˈalɛksandɛr ˈduptʃɛk]; n. 27 noiembrie 1921, Uhrovec, Cehoslovacia – d. 7 noiembrie 1992, Praga, Cehoslovacia) a fost un om politic slovac și conducător, pentru scurt timp, al Cehoslovaciei (1968-1969). Dubček a încercat să reformeze Republica Socialistă Cehoslovacă prin Primăvara de la Praga, dar a fost forțat să demisioneze în urma invadării Cehoslovaciei de către armatele țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. Mai târziu, după răsturnarea guvernului în 1989, Dubček a fost președinte al Adunării Federale a Cehoslovaciei, parlamentul țării. Tot în 1989 Parlamentul European i-a decernat lui Dubček Premiul Saharov pentru libertate de gândire.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka adăugat o fotografie
acum 8 ore
R.I.P Alexander
Primii ani
Dubček s-a născut în Uhrovec, Cehoslovacia (pe teritoriul actualului stat Slovacia), la 27 noiembrie 1921 și a crescut în RSS Kirghiză din Uniunea Sovietică (actualul stat Kârgâzstan) ca un membru al cooperativei industriale Interhelpo de limbă esperanto și ido. Tatăl său s-a mutat din Chicago în Cehoslovacia în timpul Primului Război Mondial, când a refuzat să îndeplinească serviciul militar din motive pacifiste. În timpul marii depresiuni economice, când Alexander avea trei ani, familia Dubček s-a mutat în Uniunea Sovietică, parțial pentru a ajuta la construirea socialismului și parțial din cauza lipsei de locuri de muncă din Cehoslovacia. În 1938 familia Dubček s-a întors în Cehoslovacia.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Alexander Dubček s-a alăturat mișcării de rezistență împotriva statului slovac războinic și progerman condus de Jozef Tiso. În august 1944 Dubček a luptat în Revolta Națională Slovacă și a fost rănit. Fratele său, Július, a fost ucis.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka adăugat o fotografie
acum 8 ore
R.I.P Alexander
Cariera politică În timpul războiului Alexander Dubček a aderat la Partidul Comunist din Slovacia (KSS), care a fost creat după formarea statului slovac și s-a transformat în 1948 în filiala slovacă a Partidului Comunist din Cehoslovacia (KSČ). După război a urcat în mod constant în ierarhia de conducere a Cehoslovaciei Comuniste. A fost în perioada 1951-1955 membru al Adunării Naționale, parlamentul Republicii Socialiste Cehoslovace. În 1953 a fost trimis la Colegiul Politic din Moscova, pe care l-a absolvit în 1958. În 1955 a devenit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Slovac, iar în 1962 membru al Prezidiului. În 1958 a fost ales membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, activând ca secretar (1960-1962) și ca membru al Prezidiului (din 1962). În perioada 1960-1968 el a mai fost ales încă o dată membru al Adunării Naționale. În 1963 lupta pentru putere la conducerea filialei slovace a partidului a dus la înlăturarea lui Karol Bacílek și Pavol David, apropiați ai liniei dure promovate de Antonín Novotný, prim-secretar al KSČ și președinte al Cehoslovaciei. În locul lor, o nouă generație de comuniști slovaci a preluat conducerea de partid și de stat din Slovacia, fiind condusă de Alexander Dubček, care a…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka adăugat o fotografie
acum 8 ore
R.I.P Alexander
Primăvara de la Praga Economia planificată cehoslovacă a intrat în anii 1960 într-o criză gravă, iar impunerea unui control central de la Praga i-a dezamăgit pe comuniștii locali, în timp ce programul de destalinizare a provocat și mai multă neliniște. În octombrie 1967 o parte din reformatori, în special Ota Šik și Alexander Dubček, au trecut la acțiune: ei au cerut demisia primului secretar Antonín Novotný într-o ședință a Comitetului Central. Novotný s-a confruntat cu o revoltă în Comitetul Central, așa că l-a invitat în secret pe liderul sovietic Leonid Brejnev să facă o vizită rapidă la Praga în decembrie 1967, în scopul de a-și asigura propria poziție. Când Brejnev a ajuns în Praga și s-a întâlnit cu membrii Comitetului Central, el a fost uimit să afle nivelul ridicat de opoziție la adresa lui Novotný, ceea ce l-a determinat pe liderul sovietic să-i refuze sprijinul, lăsând Comitetul Central să forțeze demisia lui Novotný. Dubček a devenit noul prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia la 5 ianuarie 1968. Perioada de după căderea lui Novotný a devenit cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. În acest timp, Dubček și alți reformatori au încercat să liberalizeze guvernarea comunistă și să creeze un…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka adăugat o fotografie
acum 8 ore
R.I.P Alexander
Căderea sa În noaptea de 20-21 august 1968 armatele țărilor membre ale Pactului de la Varșovia (cu excepția Albaniei și României) au intrat în Cehoslovacia. Dubček a cerut populației să nu se opună. Armatele de ocupație au preluat rapid controlul asupra orașului Praga și a clădirii Comitetului Central, capturându-i pe Dubček și pe alți lideri reformatori. În aceeași zi Dubček și ceilalți au fost duși la Moscova într-un avion sovietic de transport militar (se presupune că ar fi fost una dintre aeronavele utilizate în invazia sovietică). În ciuda inspiratei rezistențe non-violente a populației cehe și slovace, care a întârziat pierderea deplină a controlului în favoarea forțelor Pactului de la Varșovia timp de opt luni (în contrast cu perioada estimată de armata sovietică la patru zile) și a devenit un prim exemplu de apărare civilă, reformatorii au fost forțați, în cele din urmă, să accepte cererile sovietice, semnând protocoalele de la Moscova. (Numai František Kriegel a refuzat să semneze.) Dubček și majoritatea reformatorilor s-au întors la Praga la 27 august, iar Dubček și-a păstrat postul de prim-secretar pentru încă o perioadă. Într-adevăr, realizările Primăverii de la Praga nu au fost anulate imediat, ci după o perioadă de câteva luni. În ianuarie…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka lăsat un gând
acum 8 ore
Simplu cetățean
După excluderea sa din partid, Dubček a lucrat în Serviciul Silvic din Slovacia. El a rămas o figură populară în rândul cehilor și slovacilor pe care i-a întâlnit la locul de muncă, folosind acest respect pentru a-și procura materiale greu de găsit pentru locul său de muncă. Dubček și soția sa, Anna, au continuat să trăiască într-o vilă confortabilă dintr-un cartier frumos din Bratislava. În 1988, lui Dubček i s-a permis să călătorească în Italia pentru a accepta un doctorat onorific decernat de Universitatea din Bologna și, în timp ce se afla acolo, a acordat un interviu ziarului italian L'Unità, acesta fiind prima sa declarație publică după 1970. Apariția interviului lui Dubček l-a readus în atenția publicului internațional.
În 1989 i s-a decernat Premiul Saharov în al doilea an al existenței sale.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka lăsat un gând
acum 8 ore
Revoluția de Catifea În timpul Revoluției de Catifea din 1989, el a sprijinit Publicul împotriva Violenței (VPN) și Forumul Civic. În noaptea de 24 noiembrie, Dubček a apărut împreună cu Václav Havel într-un balcon cu vedere la Piața Wenceslas, fiind întâmpinat cu aplauze zgomotoase de mulțimea de protestatari din piață și ovaționat ca un simbol al libertății democratice. Mai mulți spectatori chiar au scandat, „Dubček na hrad!” („Dubček la Castel”, adică Dubček ca președinte). El a dezamăgit oarecum mulțimea, considerând revoluția ca o șansă de a continua activitatea pe care o începuse cu 20 de ani mai devreme și punând tot ce era greșit în vina guvernelor comuniste din ultima perioadă; de această dată, protestatarii din Praga nu au mai sprijinit conducerea comunistă cehoslovacă sau economia planificată. Mai târziu în acea noapte, Dubček se afla împreună cu Havel pe scena teatrului Laterna Magika, sediul central al Forumului Civic, atunci când întreaga conducere a Partidului Comunist a demisionat, eveniment ce a marcat sfârșitul regimului comunist în Cehoslovacia. Dubček a fost ales președinte al Adunării Federale (Parlamentul Cehoslovac) în 28 decembrie 1989 și reales în 1990 și 1992. În momentul răsturnării conducerii comuniste, Dubček a descris Revoluția de Catifea ca o victorie…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexander Dubčeka lăsat un gând
acum 8 ore
Moartea
Dubček a murit pe 7 noiembrie 1992, ca urmare a rănilor suferite într-un accident de mașină care a avut loc la 1 septembrie pe autostrada cehă D1, în apropiere de Humpolec. El a fost înmormântat în cimitirul Slávičie údolie din Bratislava, Slovacia.