Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919) a fost un pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.
Actualizări recente
Alexandru A. Suțua adăugat o fotografie
acum 2 ore
R.I.P Alexandru
Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919) a fost un pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua adăugat o fotografie
acum 2 ore
R.I.P Alexandru
Viața
Fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu-Dragomanaki (nepot de frate al domnului Alexandru Nicolae Suțu) și al Mariei Hrisomali, a fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865). Întors în țară, a devenit fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați Caritatea din București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru corespondent al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală a Tribunalului.
Alexandru Suțu a fost căsătorit cu Eliza Zădăriceanu și a fost tatăl doctorului Alexandru Suțu (1876 - 1925). A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Omuciderea, 1868
Considerațiuni asupra epilepsiei și maniei epileptice, 1868
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Jurisprudența și medicina, 1869
Ospiciulu Mărcuța. Relațiuni clinice și medico-legale, 1869
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Smintiții în libertate, 1870
Civilisațiunea și educațiunea în raport cu afecțiunile nervoase, 1871
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Mania de ceartă. Studiu medico-legal, 1872
Efectele alcoolismului asupra afecțiunilor chirurgicale, 1872
Medloace practice de a combate beția, 1872
Influența musicii asupra morbelor nervoase și mintale, 1872
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Despre prognosa în morbele mintale, 1873
Condițiuni în care se dezvoltă alienațiunea mintală, 1874
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Evoluțiunea și ereditatea, 1874
Efectele variolei și ale febrei tifoide asupra sistemului nervos, 1874
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Crima și alienațiunea mintală, 1875
Digitala în excitațiunea maniacă a epilepsiei, 1876
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Manii simpatice, 1876
Alienatulu în fața societății și sciinței, 1877
Institutulu Caritatea pentru căutarea morbelor nervoase și mintale, 1877
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Tuberculoza în morbele mintale, 1878
Asistența publică a alienaților și baronul Mundy, 1878
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Alexandru A. Suțua publicat o actualizare
acum 2 ore
Studiu medico-legal asupra asfixiilor, 1880
Mania morală în raport cu responsabilitatea legală, 1885