🔍 MăreșteIn memoriam
Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari, Imperiul Rus – d. 24 august 1917, Chișinău, Republica Rusă) a fost unul din cei mai reprezentativi scriitori români din Basarabia. Născut în Gubernia Basarabia, actualmente Republica Moldova.
Alexei Mateevici a adăugat o fotografie
acum 3 ore
Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari, Imperiul Rus – d. 24 august 1917, Chișinău, Republica Rusă) a fost unul din cei mai reprezentativi scriitori români din Basarabia. Născut în Gubernia Basarabia, actualmente Republica Moldova.
Alexei Mateevici a adăugat o fotografie
acum 3 ore
Cronologie La 27 martie (stil vechi) se naște la Căinari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile județului Soroca, căsătorit cu Nadejda Mateevici (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușeni.Părinții se mută cu traiul în satul Zaim, localitate situată pe drumul dintre Căușeni și Cimișlia. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. A fost înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, „cu privilegii”(cu laude). Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plămădeală (1880 - 1940), care studia și el la seminar în aceeași perioadă. La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viață tatăl lui, Alexei Mateevici.
Alexei Mateevici a adăugat o fotografie
acum 3 ore
În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile „Țăranii”, „Eu cânt”, „Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile românilor basarabeni” (nr.1) și „Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11). - În 1908, împreună cu alți tineri basarabeni, a înființat cercul „Deșteptarea”. Din acest cerc, pe lângă Alexei Mateevici, au făcut parte Daniel Ciugureanu, Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Ștefan Berechet, Dimitrie Bogos și alții. Daniel Ciugureanu a fost ales președintele cercului. Această asociație avea drept scop luminarea oamenilor, deșteptarea conștiinței lor naționale, lupta pentru dezrobire și pentru unire cu România. După doi ani, din cauza înăspririi regimului, cercul a fost nevoit să-și suspende activitatea. Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1914. În aceiași ani, după mărturisirea unui coleg, „Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său. Între 1910 - 1911 publică în „Chisineovschie eparhialinie vedomosti” (nr.45, 49, 52 din 1910 și nr.42 din 1911) studiul lingvistic „Momente ale influenței bisericești asupra originii și dezvoltării istorice a limbii române”, precum și articolele “Motive religioase în credințele și obiceiurile românilor basarabeni” (nr.9, 13, 14), “Bocetele funerare…
Alexei Mateevici a adăugat o fotografie
acum 3 ore
Monumentul intitulat Apostolii Basarabeni a fost ridicat în memoria eroilor naționali Simeon Murafa, Alexei Mateevici și Andrei Hodorogea, la inițiativa Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, după proiectul sculptorului Vasile Ionescu-Varo, la 29 septembrie 1923 (după alte surse 1933), în grădina Catedralei din Chișinău. Monumentul fusese confecționat dintr-o placă de piatră, așezată în poziție verticală, în care erau îngropate chipurile în basorelief de bronz ale celor trei eroi, având dedesubt, săpată în piatră, inscripția: „Simeon Murafa, născut la 24 mai 1887, mort la 20 august 1917; Pr. Alexei Mateevici, născut la 27 martie 1888, mort la 13 august 1917; Andrei Hodorogea, născut octombrie 1878, mort la 20 august 1917”. Pe piedestal, în fața basoreliefurilor, era așezată figura de bronz al unui vultur. Mai jos era amplasată inscripția: „Apostolii Basarabeni, Martiri ai Sfintei Cauze Naționale”. În partea superioară, monumentul înalt de 3 m era încununat cu Stema României, amplasată între două ramuri, una de stejar și alta de laur, toate executate în bronz. Baza monumentului avea dimensiunile 4,35/1,92 m iar panoul de piatră avea dimensiunile de 2,75/3,00/0,60 m. În urma anexării Basarabiei la Uniunea Sovietică, în 1940, basoreliefurile în bronz ale lui Murafa și Mateevici din Chișinău, au fost recuperate și…
Alexei Mateevici a publicat o actualizare
acum 3 ore
Scrieri Poezii, publicate cu o prefață de P. V. Haneș. București, 1926 (ed. II, București, 1936) Poezii, cu o prefață de L.T. Boga, Chișinău, 1937 Scrieri alese, ediție îngrijită și prefațată de I. Vartician și F. Levit, Chișinău, 1966 (ed. II 1971, ed. III 1977) Pagini alese, tabel cronologic, note și comentarii de V. Nazar, prefață de A. Hropotinski, Chișinău, 1985 Scrieri, ed. îngrijită, studiu introductiv, note, variante și bibliografie de I. Nuță, Iași, 1989 Limba noastră, Chișinău, 1989
Alexei Mateevici a publicat o actualizare
acum 3 ore
Poetul „Limbii noastre“ - Alexei Mateevici a fost asemănat cu Eminescu pentru mireasma versurilor sale Arhivat în 14 august 2013, la Wayback Machine., 17 martie 2012, Prof. Eliferie Rogai, Ziarul Lumina Alexei Mateevici, slujitorul limbii române Arhivat în 10 noiembrie 2013, la Wayback Machine., 28 februarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina