Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Corneliu

Corneliu Zelea Codreanu (n. 25 septembrie 1899, Huși, România – d. 30 noiembrie 1938, Tâncăbești, România) a fost un politician român de extremă dreaptă, fascist cu orientare spre naționalismul românesc, anticomunist și antisemit, fondatorul și liderul organizației de extremă dreaptă Mișcarea Legionară, cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, o organizație ultranaționalistă și violent antisemită activă în perioada interbelică, care a reprezentat principala varietate a fascismului românesc și care s-a remarcat prin mesajul său mistic-religios de inspirație creștin-ortodoxă română. Garda de Fier a câștigat proeminență pe scena politică românească, recurgând adesea la acte de terorism. Legionarii s-au referit la Codreanu drept Căpitanul, iar el a deținut autoritate absolută asupra organizației până la moartea sa în 1938. Codreanu, care și-a început cariera în urma Primului Război Mondial ca agitator anticomunist și antisemit asociat cu Alexandru Constantin Cuza și Constantin Pancu, a fost co-fondator al Ligii Apărării Național-Creștine și asasin al prefectului Poliției din Iași, Constantin Manciu. Codreanu a părăsit LANC pentru a fonda o serie de organizații politice de extremă dreaptă, atrăgând treptat adeziunea unui segment din ce în ce mai larg de reprezentanți ai mediului intelectual, precum și a unor segmente ale populației rurale, incitând…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Corneliu

Tinerețea Corneliu Codreanu s-a născut la Huși, județul Fălciu, Regatul României, cu numele Corneliu Codreanu (conform actului de naștere) ca fiu al lui Ion Zelea Codreanu și Elizabeth (n. Brunner) la 13/25 septembrie 1899. În anul 1902, tatăl său, Ion Zelinski, și-a românizat numele în Zelea Codreanu. Tatăl său, profesor și el însuși naționalist român, avea să devină ulterior o figură politică în cadrul mișcării fiului său. Era originar din Bucovina în Austro-Ungaria; soția lui era etnic germană, provenind dintr-o familie de germani bucovineni, care emigrase inițial din Bavaria. Străbunicul din partea mamei, pe numele său Adolf Brunner, a sosit din Bavaria în Bucovina ca funcționar vamal. Corneliu a fost botezat într-o biserică ortodoxă odată cu părinții săi, care s-au convertit și ei la credința ortodoxă. Corneliu și tatăl său, Ion Zelea Codreanu, s-au străduit să-și afișeze o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși și arătând că numele Zelea ar fi provenit de la zale și nu de la Zelinski, care înseamnă în poloneză Codreanu. La procesul din anul 1938, avocata lui Corneliu Zelea Codreanu susținea că străbunicul său, pe care ea îl numea Simion „Zelea”, se trăgea dintr-o familie de răzeși moldoveni din satul…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Corneliu

Garda Conștiinței Naționale și Liga Apărării Național-Creștine Codreanu a studiat dreptul la Iași, unde și-a început cariera politică. La fel ca tatăl său, a devenit apropiat de AC Cuza. Teama lui Codreanu de insurecția bolșevică a dus la eforturile sale de a se adresa el însuși muncitorilor industriali. La acea vreme, Cuza predica că populația evreiască este o amenințare vădită pentru români, susținea că evreii amenință puritatea femeilor tinere române și a început să militeze în favoarea segregării rasiale.Istoricul Adrian Cioroianu l-a definit pe Codreanu din prima parte a vieții drept un „agitator cvasi-demagog”. Potrivit lui Cioroianu, Codreanu a iubit România cu „fanatism”, ceea ce presupunea că vedea țara „idilizat [și] diferită de cea reală a vremurilor sale”. Savantul britanic Christopher Catherwood s-a referit, de asemenea, la Codreanu drept „un antisemit obsesiv și fanatic religios”. Istoricul Zeev Barbu a propus că „Cuza a fost mentorul lui Codreanu [...], dar nimic din ceea ce Codreanu a învățat de la el nu a fost izbitor de nou. Cuza a servit în principal drept catalizator pentru naționalismul și antisemitismul său”. După cum el însuși a recunoscut ulterior, tânărul activist a fost profund influențat și de fiziologul și ideologul antisemit Nicolae Paulescu, care a…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Corneliu

Uciderea lui Manciu Codreanu nu s-a înțeles cu Cuza în privința structurii Ligii: a cerut ca aceasta să dezvolte un caracter paramilitar și revoluționar, în timp ce Cuza a fost ostil ideii. În noiembrie, pe când se afla în închisoarea Văcărești din București, Codreanu plănuise înființarea unei organizații de tineret în cadrul Ligii, pe care își propunea să o numească Legiunea Arhanghelului Mihail. S-a spus că aceasta ar fi fost în cinstea unei icoane ortodoxe care împodobea pereții bisericii închisorii, sau ar fi fost legată de afirmația lui Codreanu că ar fi fost vizitat de însuși Arhanghelul. O problemă mai personală i-a despărțit pe Codreanu și pe Cuza și anume că fiul lui Cuza a avut o aventură cu sora lui Codreanu și a lăsat-o însărcinată. Cuplul se despărțise, iar tânărul Cuza refuza cererea fostei iubite de a se căsători cu ea (din moment ce era gravidă cu copilul lui). Deși scandalul a fost stins, faptul că sora lui avea un copil nelegitim a fost profund umilitor pentru Codreanu, deoarece îi plăcea să-și prezinte familia drept membri model ai bisericii ortodoxe și a încercat fără succes ca să-și preseze Cuza fiul să se căsătorească cu sora lui. Întors la Iași,…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Deși Codreanu a fost judecat intenționat cât mai departe de Iași la Turnu Severin, autoritățile nu au reușit să găsească un juriu neutru. În ziua în care a fost achitat, membrii juriului, care au deliberat în total cinci minute, s-au prezentat purtând insigne cu simbolurile Ligii și svastici (simbolul folosit de Liga lui Cuza). După o întoarcere triumfală și o nuntă ostentativă cu Elena Ilinoiu, Codreanu a avut o a doua neînțelegere cu Cuza și a decis să atenueze tensiunile printr-un concediu în Franța.Nunta lui Codreanu cu Elena Ilinoiu, fiica lui Constantin Ilinoiu, în iunie 1925 la Focșani a fost evenimentul social major din România în acel an; a fost sărbătorită în stil fastuos, pseudo-regal și la care au participat mii de oameni, atrăgând enorm atenția mass-media. După nuntă, Codreanu și mireasa sa au fost urmați de 3.000 de căruțe cu boi într-un cortegiu de patru mile (6.4 km) de țărani „fericiți de extaz”. Unul dintre adepții lui Codreanu scria atunci că românii iubeau spectacolele regale, în special nunțile regale, dar din moment ce prințul moștenitor Carol fugise primul pentru a se căsători cu o femeie din clasa de jos în 1918 într-o nuntă privată urmată de o nuntă regală…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Crearea Legiunii Arhanghelului Mihail Codreanu s-a întors de la Grenoble pentru a participa la alegerile din 1926 și a candidat pentru orașul Focșani. A pierdut și, deși a avut un succes considerabil, Liga s-a desființat în același an din cauza unor disensiuni. Codreanu a adunat foști membri ai Ligii (Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici) care petrecuseră timp în închisoare și și-a pus în practică visul de a forma Legiunea (în noiembrie 1927, inspirat de o icoană din închisoarea Văcărești, la doar câteva zile după căderea unui nou guvern Averescu, care continuase să-l susțină pe actualul rival Cuza). Codreanu a susținut că a avut o viziune asupra Arhanghelului Mihail care i-a spus că a fost ales de Dumnezeu pentru a fi salvatorul României. Încă de la început, Legiunea a susținut că angajamentul față de valorile Bisericii Ortodoxe Răsăritene a fost esențial pentru mesajul său, iar presupusa viziune a lui Codreanu a fost un element central al mesajului său. În anii următori au loc o serie de manifestații ample împotriva „corupției parlamentare, a evreilor și a comunismului”. Cucerit de manifestațiile teatrale, de paradă, de care se folosea propaganda nazistă în Germania, Codreanu, pentru a-i atrage pe țărani la…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

O trăsătură fundamentală a Legiunii a fost cultul morții. Glorificarea sacrificiului și îmbrățișarea voluntară a morții pentru „mântuirea neamului” românesc specifice Mișcării Legionare au fost elementele de bază ale unei ideologii a „naționalismului thanatic”. Cultul morții profesat de către Mișcarea Legionară a fost considerat o alternativă preferabilă într-o situație conflictuală: Potrivit istoricului american Barbara Jelavich, mișcarea „la început nu a susținut nicio ideologie stabilită, ci a subliniat în schimb regenerarea morală a individului”, exprimând totodată un angajament față de Biserica Ortodoxă Română. Legiunea a introdus ritualurile ortodoxe în cadrul mitingurilor sale politice, în timp ce Codreanu și-a făcut aparițiile publice îmbrăcat în costum popular — o ipostază tradiționalistă adoptată la acea vreme doar de el și de Ion Mihalache, de la Partidul Național Țărănesc. De-a lungul existenței sale, Legiunea a menținut legături strânse cu membrii clerului ortodox român, iar membrii săi au fuzionat politica cu o interpretare originală a mesajelor ortodoxe române - inclusiv pretenții că poporul român se așteptau la mântuirea sa națională, în sens religios. O astfel de concentrare mistică, a remarcat Jelavich, a fost în tandem cu o preocupare marcată pentru violență și sacrificiu de sine, „dar numai dacă [actele de teroare] au fost comise pentru binele…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

De la început, mișcarea a înregistrat câștiguri semnificative în rândul clasei de mijloc și tinerilor educați. Cu toate acestea, potrivit diverșilor comentatori, Codreanu și-a câștigat cei mai mulți urmăritori în mediul rural, ceea ce reflecta în parte faptul că el și majoritatea celorlalți lideri legionari erau locuitori urbani de prima generație. Istoricul american al fascismului Stanley G. Payne, care a remarcat că Legiunea a beneficiat de creșterea cu 400% a numărului de înscrieri universitare („proporțional mai mult decât oriunde în Europa”), l-a descris pe Codreanu și rețeaua sa de discipoli drept „o alianță revoluționară a studenților și țăranilor săraci”, care s-a centrat pe „noile intelectualități subocupate predispuse la naționalism radical”. Astfel, o trăsătură caracteristică a mișcării nou-înființate a fost vârsta fragedă a conducătorilor ei; înregistrările ulterioare arată că vârsta medie a elitei legionare era de 27,4 ani. Pe atunci și anticapitalist, Codreanu a identificat în evrei sursa comună a liberalismului economic și comunismului, ambele văzute ca forțe internaționaliste manipulate de o conspirație iudaică. Ca oponent al modernizării și materialismului, el a indicat doar vag că obiectivele economice ale mișcării sale implicau o formă non-marxiană de anarhism colectivist și a prezidat inițiativele adepților săi de a înființa diverse cooperative.

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Venirea la București, prima scoatere în afara legii și mandatul parlamentar După mai bine de doi ani de stagnare, Codreanu a simțit că este necesar să modifice scopul mișcării: el și conducerea mișcării au început să viziteze regiunile rurale, adresându-se populației analfabete care mergea la biserică prin retorica predicilor, îmbrăcându-se în manta lungă albă și instigând la prejudecăți creștine împotriva iudaismului (această campanie intensă a fost determinată și de faptul că Legiunea a fost imediat marginalizată de Liga lui Cuza în centrele moldovenești și bucovinene receptive în mod tradițional). Între 1928 și 1930, guvernul Partidului Național Țărănesc al lui Alexandru Vaida-Voevod a acordat asistență tacită Gărzii, dar Iuliu Maniu (reprezentând același partid) a reprimat Legiunea după iulie 1930. Aceasta a venit după ce Legiunea încercase să provoace un val de pogromuri în Maramureș și Basarabia. Într-un incident notabil din 1930, legionarii au încurajat populația țărănească din Borșa să atace cei 4.000 de evrei ai orașului. De asemenea, Legiunea a încercat să asasineze oficiali guvernamentali și jurnaliști, inclusiv pe Constantin Angelescu, subsecretar la Afaceri Interne. Codreanu a fost arestat pentru scurt timp împreună cu viitorul asasin Gheorghe Beza: ambii au fost judecați și achitați. Cu toate acestea, valul de violențe și…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Autoritățile au devenit din ce în ce mai preocupate de potențialul revoluționar al Legiunii, iar ciocnirile minore din 1932 dintre acestea au introdus ceea ce a devenit, din 1933, aproape un deceniu de violență politică majoră. Situația a degenerat după ce Codreanu și-a exprimat deplin sprijinul față de Adolf Hitler și nazism (chiar în defavoarea fascismului italian și probabil o sursă în plus pentru conflictul dintre Codreanu și Stelescu). România a fost în mod tradițional una dintre cele mai francofile țări din Europa și fusese aliată cu „sora sa latină” Franța din 1926, așa că apelul lui Codreanu la o alianță cu Germania era inedit pentru acea vreme. În 1933, Codreanu întemeiază - ca expresie politică a Mișcării Legionare - partidul Totul pentru Țară (prezidat de ing. Gheorghe Clime), cu o platformă-program atât de violent fascistă, antisemită și antioccidentală, încât prim-ministrul liberal I. G. Duca, delegat de Carol al II-lea să organizeze alegerile, îi interzice participarea la alegeri. Un nou cabinet național-liberal, format de Ion G. Duca, s-a îndreptat împotriva unor astfel de inițiative, afirmând că Legiunea acționează ca o marionetă a Partidului Nazist German și a ordonat arestarea unui număr mare de legionari chiar înainte de noile alegeri din…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

La ceva timp după începerea mandatului de premier al lui Gheorghe Tătărescu și a conducerii lui Ion Inculeț a Ministerului Afacerilor Interne, represiunea Legiunii a încetat, măsură care reflecta speranța lui Carol de a asigura o nouă perioadă de stabilitate. În 1936, în cadrul unui congres de tineret de la Târgu Mureș, Codreanu a fost de acord cu formarea unei trupe permanente a morții, care și-a arătat imediat obiectivele prin uciderea disidentului Mihai Stelescu de către un grup numit Decemviri (condus de Ion Caratănase), neutralizarea campaniei anti-legiune a Cruciadei Românismului și reducând la tăcere afirmațiile lui Stelescu că Zelea Codreanu a fost corupt din punct de vedere politic, incult, un plagiator și ipocrit în manifestarea sa publică de asceză. Stelescu a fost ucis de un grup de zece legionari, studenți la teologie, care a pătruns în spitalul în care era internat Stelescu pentru recuperare în urma unei operații de apendicită și l-au împușcat pe patul de spital cu 120 de gloanțe, după care i-au aplicat multiple lovituri în cap cu un topor, intonând imnuri legionare. Grupul de criminali trimis de „Căpitan” ca să-l „pedepsească" pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”), iar cei care „l-au pedepsit" pe I. G.…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Anul 1937 a fost marcat de moartea și înmormântările ostentative ale lui Ion Moța (pe atunci, vicepreședintele mișcării) și Vasile Marin, care luptaseră voluntar alături de Francisco Franco în Războiul Civil Spaniol și fuseseră uciși în bătălia de la Majadahonda. Pentru mișcare, dar și pentru Codreanu la nivel personal, evenimentul a reprezentat un puternic avânt de încredere în reușita de la alegerile din același an. Codreanu însuși va fi luat pe sus de spiritul mesianic-revoluționar, ajungând cu greu să mai țină în frâu forțele radicale din cadrul mișcării sale. Codreanu a publicat și eseul său autobiografic și ideologic Pentru legionarii mei. În această perioadă Garda a ajuns să fie finanțată de Nicolae Malaxa (altfel cunoscut ca un colaborator proeminent al lui Carol), și a devenit interesată să se reformeze pentru a ajunge la un public și mai larg: Codreanu a creat o structură interioară meritocratică a gradelor, a înființat o gamă largă de întreprinderi filantropice, a exprimat din nou teme care au atras muncitorii industriali și a creat Corpul Muncitoresc Legionar, o Legiune ramură care grupa membrii clasei muncitoare. Regele Carol a întâmpinat dificultăți în a-și păstra domnia după ce s-a confruntat cu o scădere a atractivității partidelor mai tradiționale…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

După interzicerea ulterioară a grupărilor paramilitare, Legiunea a fost transformată într-un partid politic, candidând la alegeri sub numele de Totul Pentru Țară. La scurt timp după aceea, Codreanu și-a declarat disprețul față de alianțele României din Europa de Est, în special Mica Înțelegere și Pactul Balcanic, și indicând că, la 48 de ore de la intrarea la putere a mișcării sale, țara va fi aliniată cu Germania nazistă și Italia fascistă. Se pare că o astfel de încredere a fost răsplătită atât de oficialii germani, cât și de ministrul italian de externe Galeazzo Ciano, iar acesta din urmă a văzut cabinetul lui Goga ca o tranziție la guvernarea Gărzii de Fier.

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

La alegerile din 1937, când a semnat un pact electoral cu Partidul Național Țărănesc cu scopul de a împiedica guvernul să facă uz de fraudă electorală, partidul Totul pentru Țară a primit 15,5% din voturi (ocazional rotunjite la 16 %). În ciuda faptului că nu a câștigat un loc suplimentar, mișcarea lui Codreanu era, la acea vreme, al treilea partid ca popularitate din România, singurul a cărui popularitate a crescut în perioada 1937–1938 și, de departe, cel mai popular grup fascist. Legiunea a fost exclusă din coalițiile politice de către regele nominal fascist Carol, care a preferat mișcările subordonate nou-formate și Liga Național-Creștină de Apărare reînviată. Cuza și-a creat guvernul antisemit împreună cu poetul Octavian Goga și Partidul Național Agrar. Codreanu și cei doi lideri nu s-au înțeles, iar Legiunea a început să concureze cu autoritățile adoptând corporatismul. În paralel, el și-a îndemnat adepții să înființeze afaceri private, pretinzând că urmează sfaturile lui Nicolae Iorga, după ce acesta din urmă a susținut că un comerț condus de români ar putea dovedi o soluție la ceea ce el considera „Chestiunea Evreiască”. Noua alianță guvernamentală, unificată ca Partidul Național Creștin, și-a creat un corp paramilitar în cămașă albastră, care s-a împrumutat foarte…Citește mai mult

Corneliu Zelea Codreanu a publicat o actualizare

acum 6 ore

Neînțelegeri cu regele Carol și procesele din 1938 Planurile lui Codreanu au fost răsturnate de Carol, care l-a detronat pe Goga, introducând propria sa dictatură după încercările sale de a forma un guvern de uniune națională. Sistemul s-a bazat în schimb pe noua Constituție din 1938, pe sprijinul financiar primit de la marile afaceri și pe câștigarea mai multor politicieni mai mult sau mai puțin tradiționali, precum Nicolae Iorga și ministrul Afacerilor Interne Armand Călinescu (vezi și Frontul Renașterii Naționale). Interdicția asupra Gărzii a fost din nou aplicată cu strictețe, Călinescu ordonând închiderea tuturor locurilor publice despre care se știa că ar fi găzduit întâlniri ale Legiunii (inclusiv mai multe restaurante din București). Membrii mișcării au fost puși sub supraveghere atentă sau arestați în cazurile în care nu au respectat noua legislație, în timp ce funcționarii publici riscau arestul dacă erau prinși răspândind propagandă a Gărzii de Fier. Presa oficială și semioficială a început să-l atace pe Codreanu. A fost astfel criticat virulent de revista Neamul Românesc, editată de Iorga. Când Carol a simțit că deține suficient control asupra situației, a ordonat o suprimare brutală a Gărzii de Fier și l-a arestat pe Codreanu sub acuzația de calomnie, pe baza…Citește mai mult