Dénes Lengyel

Dénes Lengyel (n. 7 august 1910, Bățanii Mici, Austro-Ungaria – d. 19 iulie 1987, Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un scriitor, istoric literar și pedagog maghiar. A fost nepotul poetului și jurnalistului Elek Benedek (1859-1929) și soțul etnografei Ágnes Kovács (1919-1990). Fiul lui este economistul și politologul László Lengyel.

Viața și activitatea În 1932 a absolvit studii de filologie maghiară, latină și franceză la Budapesta. Între anii 1935 și 1952 a lucrat ca profesor de liceu la Budapesta. Din 1952 până în 1961 a fost șef al departamentului de limba maghiară al Institutului Pedagogic Central din Budapesta, iar până la pensionarea sa, în 1970, a fost director adjunct al Muzeului Literar Petőfi. În scrierile sale pedagogice a abordat aspectele metodologice ale predării literaturii. A editat colecția Mari poeți maghiari (Nagy Magyar Költők) și a popularizat creațiile artiștilor celebri ai secolului al XIX-lea. A fost unul dintre editorii ediției critice a operelor lui Mór Jókai. Ultima lucrare importantă din viața lui a fost cartea Régi Magyar Mondák, una dintre scrierile sale de mare succes.

Lucrări Printre lucrările publicate de Dénes Lengyel se numără următoarele: Ovidius és a francia renaissance (Budapesta, 1933)

La Fontaine (Budapesta, 1963) A fogalmazás tanítása a középiskolában (Budapesta, 1965)

Irodalmi kirándulások (Budapesta, 1974) Magyar mondák a török világból és a kuruc korból (Budapesta, 1975)

Így élt Jókai Mór (Budapesta, 1975) Kossuth Lajos öröksége. Mondák a 18. és 19. századból (Budapesta, 1977) Új élet hajnalán (povești istorice; Budapesta, 1979)