Una dintre primele Dacii 1300, intr-o sceneta cu Toma Caragiu din 1969

Semnătua lui Nichita Stanescu

Operele lui Nichita Stănescu

- Sensul iubirii, 1960, Editura de Stat pentru Literatură și Artă
- O viziune a sentimentelor, 1964, Editura pentru Literatură
- Dreptul la timp, 1965, Editura Tineretului
- 11 elegii, 1966, Editura Tineretului
- Roșu vertical, 1967
- Alfa, 1967, Editura Tineretului
- Oul și sfera, 1967, Editura pentru Literatură
- Laus Ptolemaei, 1968, Editura Tineretului
- Necuvintele, 1969, Editura Tineretului
- Un pământ numit România, 1969, Editura Militară
- În dulcele stil clasic, 1970, Editura Eminescu
- Poezii, 1970, Editura Albatros
- Belgradul în cinci prieteni, 1972, Editura Dacia
- Cartea de recitire, 1972, Editura Dacia
- Măreția frigului. Romanul unui sentiment, 1972, Editura Junimea
- Clar de inimă, 1973, Editura Junimea
- Starea poeziei, 1975, Editura Minerva
- Epica Magna, 1978, Editura Junimea
- Operele imperfecte, 1979, Editura Albatros
- Carte de citire, carte de iubire, 1980, Editura Facla
- Noduri și semne, 1982, Editura Cartea Românească
- Oase plîngînd, 1982
- Respirări, 1982, Editura Sport-Turism
- Strigarea numelui, 1983, Editura Facla

Marcă poștală 2018 Nichita Stănescu, seria Români celebri

În anii ’70, Nichita Stănescu câștigase popularitatea tuturor, iar casa lui devenise un soi de Mecca atât a artiștilor în devenire, cât și a celor cu ștaif. Combinația dintre personalitate și talent i-a dus renumele peste hotare, unde și-a făcut mulți prieteni. Mai mult, în 1975, obține Premiul internațional „Johann Gottfried von Herder“. Așadar, o mică scânteie pentru ca Securitatea să deschidă un nou dosar – de data aceasta, numele de cod avea să fie „Ploieșteanu“.

Unul dintre puținii scriitori români pe lista scurtă pentru Nobel.