Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski și în Ucraina ca Мандичевський Євсебій,) (n. 18 august 1857, Bahrinești, Bucovina – d. 13 iulie 1929, Viena) a fost un compozitor, dirijor de cor și muzicolog român din Austria, originar din Bucovina.
Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski și în Ucraina ca Мандичевський Євсебій,) (n. 18 august 1857, Bahrinești, Bucovina – d. 13 iulie 1929, Viena) a fost un compozitor, dirijor de cor și muzicolog român din Austria, originar din Bucovina.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Eusebie Mandicevschia lăsat un gând
acum 9 ore
Biografie Eusebie Mandicevschi se trage dintr-o veche familie de preoți ortodocși români și ruteni. A fost fiul lui Vasile Mandicevski și al Vioricăi, născută Popovici. El a avut un frate, Gheorghe Mandicevschi, care a ajuns și el compozitor și pedagog. Primele noțiuni de muzică bisericească le-a primit de la profesorul său Isidor Vorobchievici, la Seminarul din Cernăuți.. A început să compună încă din vremea când urma gimnaziul german din Cernăuți. În 1875, Eusebie Mandicevschi a plecat la Universitatea din Viena unde a studiat, din 1875 până în 1880, filologie germană și filozofie. În paralel, a studiat teoria muzicii cu Martin Gustav Nottebohm (1817–1882) și muzicologie, istoria muzicii, estetică muzicală cu Eduard Hanslick (1825–1904). În 1879 l-a cunoscut pe Johannes Brahms (1833–1897), cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale. Eusebie Mandicevschi a fost prieten și cu Nicolae Dumba, susținător al artelor vieneze și patron al Societății România Jună din Viena. Între 1879 și 1881 Mandicevschi a fost maestru de cor la Wiener Singakademie (astăzi Wiener Sängerknaben), dar a lucrat și ca dirijor la Faber-Chor (1882-1892), Hombostel-Chor, Miksch-Chor (1892-1895). Între 1887 și 1929, Mandicevschi a fost bibliotecar și arhivar…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Eusebie Mandicevschia lăsat un gând
acum 9 ore
Opera A compus piese pentru pian, cicluri de lieduri, coruri bărbătești, variațiuni pentru pian pe teme de Händel precum și un mare număr de lucrări liturgice pentru cor bărbătesc, pentru cor de femei și pentru cor mixt, armonizate, fie pentru două sau trei voci egale, fie pentru 4-5 voci mixte cu soliști. Se remarcă în deosebi cele 12 Liturghii ale sale, compuse în diferite tonalități și pentru diferite formații corale, în care mânuiește cu multă pricepere polifonia, dovedind o temeinică cunoaștere a motetului și madrigalului italian. Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeți ca Taras Șevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum și compoziții bazate pe cântece populare ucrainene, românești, germane și maghiare. În ciuda acestor lucrări proprii, în prezent este mai bine cunoscut ca editor al compozițiilor clasice. S-a numărat între principalii inițiatori ai edițiilor complete cu operele compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn și Johannes Brahms.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Eusebie Mandicevschia lăsat un gând
acum 9 ore
Editor Vladimir Acatrini http://molodyvcheny.in.ua/files/journal/2017/11/171.pdf Gustav Nottebohm: Zweite Beethoveniana. Nachgelassene Aufsätze von Gustav Nottebohm. (Editor: Eusebius Mandyczewski.) Leipzig–Winterthur: Rieter-Biedermann 1887, X, 590 S. Beethoveniana. Aufsätze und Mitteilungen. Namen- und Sachregister zu [Gustav] Nottebohm’s Beethoveniana und Zweite Beethoveniana. Zusammengestellt von Eusebius Mandyczewski. Leipzig–Winterthur: Peters 1888, 19 S. Geschichte der k[aiserlich] k[öniglichen] Gesellschaft der Musikfreunde in Wien. Abteilung 1: 1812–1870, verfaßt von Richard von Perger. Abteilung 2: 1870–1912, verfaßt von Robert Hirschfeld. Zusammengestellt von Eusebius Mandyczewski. Herausgegeben von der k. k. Direktion der Gesellschaft der Musikfreunde in Wien. Wien: Holzhausen 1912, 346 S. Zusatzband zur Geschichte der k[aiserlich] k[öniglichen] Gesellschaft der Musikfreunde in Wien. Sammlungen und Statuten. Zusammengestellt von Eusebius Mandyczewski. Herausgegeben von der k. k. Direktion der Gesellschaft der Musikfreunde in Wien. Wien: Holzhausen 1912, XVI, 264 S. Zu den neu aufgefundenen Kadenzen von [Wolfgang Amadeus] Mozart. (Împreună cu Robert Lach): Die Mozartautographe der Wiener Nationalbibliothek. Wien: Salzburger Festspielhaus-Gemeinde 1921, unpaginiert (12 S.).