George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, București, România – d. 7 mai 1937, Iași, România) a fost un poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.
George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, București, România – d. 7 mai 1937, Iași, România) a fost un poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua adăugat o fotografie
acum 9 ore
R.I.P George
Biografie George Topîrceanu s-a născut în București la data de 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei, țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena", amândoi originari din zona Sibiului. Începe școala primară la București intre anii 1893 - 1895 și o continuă pe valea Topologului, la Șuici, județul Argeș, unde părinții se stabilesc o vreme. Revine la București și se înscrie la liceul Matei Basarab până în clasa a IV-a, apoi la Sf. Sava (1898 - 1906). După absolvire intră funcționar la Casa Bisericii, apoi, ca profesor suplinitor, cu pauze de șomaj și de viață boemă. În paralel, se înscrie la Facultatea de Drept (1906), pe care o părăsește pentru cea de Litere, fără a termina studiile. Prima încercare literară datează din timpul școlii primare și este primită cu răceală de colegul mituit cu „o peniță și doi nasturi” pentru a-i folosi de public. Debutează încă din liceu, la 19 ani, publicând primele încercări, sub pseudonimul „G. Top” la revista umoristică Belgia Orientului (1904); a publicat și la alte reviste: Duminica, Spiruharetul, Revista noastră, Revista ilustrată, Sămănătorul, Neamul românesc literar, Ramuri, Viața socială a lui Nicolae D. Cocea. În 1909 publică în Viața românească parodia…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua adăugat o fotografie
acum 9 ore
R.I.P George
„O, indulgentă Critică postumă, Să nu le-nțepi cu vârful unui ac, Că, rând pe rând, baloanele de spumă În lacrimi grele iarăși se prefac. (Topîrceanu: Prefață). Subsecretar, apoi secretar de redacție la Viața românească, aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, grupare aflată în luptă polemică cu sămănătorismul lui Nicolae Iorga sau cu modernismul estetizant și importat de la Sburătorul lui Eugen Lovinescu. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu, Nicolae Davidescu - promotori ai simbolismului și ai modernismului - sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. Rădulescu, cu retorismul lor patriotard-sforăitor și idilismul desuet. Între 1912 - 1913, împreună cu Mihail Sevastos, publică revista Teatrul. În 1912 se căsătorește cu învățătoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu unic, Gheorghe, dar căsnicia se va destrăma. Ulterior, se va înfiripa o poveste de dragoste discretă între el și poeta Otilia Cazimir. În 1916 debutează editorial cu două volume: Balade vesele și Parodii originale. La Iași încearcă să-și termine studiile de filozofie dar este mobilizat și participă la campania din Bulgaria, apoi la Primul Război Mondial,…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua adăugat o fotografie
acum 9 ore
R.I.P George
Este frapantă discrepanța dintre entuziasmul unanim cu care a fost primită opera lui Topîrceanu și poziția rece și denigrantă a criticilor vremii.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Eugen Lovinescu, pornind de la premisa că umorul nu poate genera „marea poezie”, a redus Baladele și Parodiile la superficiale tablouri de natură, la ușoare strofe de spirit al unui „autor de cronici rimate”, „un reprezentant al democrației literare”. Această causticitate era alimentată de aversiunea lui Topîrceanu pentru modernism, în special simbolismul, curentul decadent cel mai activ de la începutul secolului XX, dar - posibil - și de relațiile tensionate dintre Lovinescu și Ibrăileanu, care l-a sprijinit pe Topîrceanu. Evoluând de la sentimentalismul epigonic al începuturilor către o poezie impregnată de un umor parodic, autoironie și ușoară melancolie, Topîrceanu este o voce distinctă în poezia românească. Ironizând contrafacerea, poncifele poetice, moda "modernistă", el cultivă cu fantezie tradiții mai vechi ale lirismului românesc, situându-se în prelungirea unor filoane din George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Dimitrie Anghel stăpân pe o tehnică rafinată a versificației.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
„Iar azi lirismul meu e clar, vezi bine, Căci tuturor își dăruie secretul, Dar ca să poți citi cândva în mine Tu nu-mi cunoști, Zoile, alfabetul. Zadarnic dar ne-amestecă vultoarea, Noi nu putem urma același țel... Și dacă totuși ți-am făcut onoarea Acestor aspre stihuri de oțel, — Când îmi citești poemele și proza Gândește-te la geamul lui Spinoza.”(Topîrceanu: Parodii originale - În loc de prefață, 1916)
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Casa Memorială „George Topîrceanu” din Iași a aparținut scriitorului Demostene Botez, prieten cu George Topîrceanu. A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. După ce în 1919 a fost sediul redacției revistei Însemnări literare tipărită sub direcția lui Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu, (din colectivul de redacție mai făceau parte Garabet Ibrăileanu și Demostene Botez), imobilul este pus la dispoziția lui George Topîrceanu, în anul 1932. Acesta va locui aici până la 7 mai 1937, când, răpus de boala necruțătoare, va trece în neființă la numai 51 de ani și va fi înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași. Casa a fost donată în anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu și Adrian Vulpe, Complexului Muzeal Iași. A fost renovată, și la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Române Iași, cu un an înainte de sărbătorirea de către UNESCO a 100 de ani de la nașterea poetului. Casa Memorială „George Topîrceanu” a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-IV-m-B-04359.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Opere Balade vesele și triste, București (1916). Parodii originale, București (1916). Amintiri din luptele de la Turtucaia, București (1918)] Strofe alese. Balade vesele și triste, Iași (1920). În ghiara lor... Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare, Iași (1920) Migdale amare, București (1928) Scrisori fără adresă, proză umoristică și pesimistă, București (1930). Pirin-Planina. Epizoduri tragice și comice din captivitate, București (1936). Minunile Sfîntului Sisoe, roman satiric neterminat, publicat postum (1938). Traduceri
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
William Shakespeare, Visul unei nopți de vară, Editura Viața Românească, Iași, 1921.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Prezență în antologii Testament - Antologie de Poezie Română Modernă / Testament - Anthology of Modern Romanian Verse - ediția a doua (versiune bilingvă română/engleză) - antologator și traducător Daniel Ioniță, cu Eva Foster, Rochelle Bews, și Prof. Dr. Daniel Reynaud - Editura Minerva, Ianuarie 2015. ISBN 978-973-21-1006-5
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Filatelie În 1986, la un secol de la nașterea lui George Topîrceanu, serviciile poștale ale României au pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 1 leu, care reprezintă portretul poetului.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Opere traduse Odabrani stihovi. Prevela Ančelka Tomič. Bukurešt: Državno izdavačko preduzeče za kniževnost i umetnost, 1958. 85p. - Versuri alese. Egy kicsi tücsök balladája. Versek, paródiák. Forditotta és az elöszót irta Bajor Andor. Bukarest: Irodalmi könyvkiadó, 1961. 128p. - Balada unui greier mic. Vidám és szomorú balladák. A verseket Bajor Andor, a prózai irásokat Fodor Sándor forditotta. Bukarest: Ifjúsági Könivkiadó, 1963. 171p. (Tanulok Könyvtára. 17). - Balade vesele și triste. Lyrisches-Satirisches. Deutsch von Helene Maugsch-Drăghiciu. Bukarest: Kriterion, 1970. 160p. - Balade vesele și triste și alte poezii.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Bibliografie Călinescu, G.: Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Minerva, 1984. Zaciu Mircea, Papahagi Marian, Sasu Aurel: Dicționarul scriitorilor români vol. II. București, 1998.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Lectură suplimentară Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 245–253
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
George Topîrceanua lăsat un gând
acum 9 ore
Materiale media legate de George Topîrceanu la Wikimedia Commons Scrieri despre George Topîrceanu disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI Colecții digitalizate BCU IAȘI Necrolog însoțit de portretul lui George Topîrceanu publicat de Sanda Cotovu în revista Însemnări ieșene, 1937, An.2, nr.12 Expoziție foto-documentară virtuală organizată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași la împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui G. Topîrceanu Însemnări despre stilul lui G. Topîrceanu, articol apărut în revista Limbă și literatură, 1957, An.3 , vol.3, pp. 168-184 Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T George Topîrceanu prizonier la bulgari Arhivat în 18 martie 2016, la Wayback Machine. ICI.ro, George Topîrceanu[nefuncțională] Topîrceanu, între gravitate și umor..., 10 mai 2010, Clara Margineanu, Jurnalul Național Poetul care a tratat umorul cu seriozitate, 12 mai 2010, Claudia Daboveanu, Jurnalul Național
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Condoleanțe
0
Locația mormântului
Se încarcă harta…
Instalează aplicația RIP.LIVE
Ai acces rapid la memoriale, anunțuri și noutăți, oriunde te-ai afla.