Gheorghe Ghimpu

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum 10 ore

R.I.P
Gheorghe

Gheorghe Ghimpu (n. 26 iulie 1937, Colonița, Lăpușna, Regatul României — d. 13 noiembrie 2000, Chișinău, Republica Moldova) a fost un politician din Republica Moldova și patriot român, fondator al Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). A fost deținut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972). Gheorghe Ghimpu și–a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova.

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum 10 ore

R.I.P
Gheorghe

Studii Studiază la Universitatea Pedagogică din Tiraspol și absolvă în 1960 Facultatea de Fizică și Matematică. Face studii postuniversitare, doctorand la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Științe al Uniunii Sovietice la Moscova între anii 1970-1971. Activează în învățământul preuniversitar, la Strășeni, și în cel universitar, la Tiraspol și Chișinău. Sergiu Miron, profesorul de matematică a lui Gheorghe Ghimpu, își amintește că tânărul student se interesa nu doar de știința reală, dar și de istoria neamului. "Gheorghe Ghimpu era un student excelent, învăța foarte bine la toate obiectele. În particular discutam chestiunile din istoria neamului. Îmi povestea că aceasta îl interesează mai mult chiar decât propria teză de doctorat."

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum 10 ore

R.I.P
Gheorghe

Implicarea în Frontul Național-Patriotic Frontul Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (FNP), înființat în ilegalitate după război, avea drept scopuri ieșirea Moldovei din componența URSS, formarea Republicii Populare Moldovenești, unificând și celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, teritorii din stânga Nistrului) și unirea ulterioară cu România. Drapelul Republicii Populare Moldovenești urma să devină tricolorul, cu o panglică neagră în diagonală, până la realizarea Unirii. Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială. Printre conducătorii FNP din Basarabia erau Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu și Valeriu Graur. În Bucovina de Nord, mișcarea era coordonată de Alexandru Șoltoianu. Contactele FNP cu România. Trădarea autorităților române Sub impactul refuzului lui Ceaușescu de a participa la intervenția trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia (1968), FNP decide să ceară sprijin României în lupta împotriva puterii sovietice. Astfel, la 29 martie 1969, Alexandru Usatiuc-Bulgăr, aflat în vizită la București, lasă în cutia poștală nr.6 a oficiului Gării de Nord un plic conținând 70 de pagini privitoare la activitatea și scopurile FNP. Anul următor, Usatiuc-Bulgăr mai vine o dată la București, cu această ocazie mergând, pe 12…Citește mai mult

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum 10 ore

R.I.P
Gheorghe

Procesul Usatiuc-Ghimpu-Graur. Represiunea Alexandru Usatiuc-Bulgăr este arestat pe 13 decembrie 1971 la Kislovodsk. La scurt timp sunt arestați și Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu. După jumătate de an de anchetă, dosarul nr. 6648 privind lotul Usatiuc-Ghimpu-Graur este trimis la Curtea Supremă de Justiție a RSSM. Judecata durează trei zile. Pe 13 iunie 1972, completul de judecată, format din judecătorii V. Florea (președintele completului), M. Marițoi si L. Dubanjeu , la propunerea procurorului A. Poluektov , dă hotărârea: de a-l condamna pe Alexandru Usatiuc-Bulgăr la șapte ani de închsoare-lagăr corecțional cu regim sever și cinci ani de deportare, în baza art. 67, partea I și art. 69 ale Codului Penal al RSSM; de a-l condamna pe Gheorghe Ghimpu la șase ani de încarcerare în închisoarea-lagăr corecțional cu regim sever, în baza art. 67, partea I și art. 69 ale Codului Penal al RSSM; de a-l condamna pe Valeriu Graur la patru ani de încarcerare în închisoarea-lagăr corecțional cu regim sever, în baza art. 67, partea I al Codului Penal al RSSM. Într-un alt proces, Alexandru Șoltoianu a fost condamnat la șase ani de închisoare-lagăr corecțional cu regim sever și cinci ani de deportare. Au început persecuțiile celor bănuiți de…Citește mai mult

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum 10 ore

R.I.P
Gheorghe

Fondator al Frontului Popular din Moldova Odată cu proclamarea restructurării, se încadrează activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății. La primul Congres al Frontului Popular din Moldova este ales ca secretar responsabil al Sfatului și membru al Comitetului Executiv ale Frontului Popular.

Gheorghe Ghimpu a lăsat un gând

acum 10 ore

Deputat în Parlament În perioada 1990-1994, Gheorghe Ghimpu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Autor al proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație și despre controlul de stat. A publicat în presa periodică din Republica Moldova și România numeroase articole politice și de atitudine civică. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a aprobat tricolorul ca drapel de stat. Lui Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălța tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente clădirea Președinției Republicii Moldova. Scriitorul și deputatul Ion Hadârcă a comunicat ulterior că "atunci când a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce își risca viața ridicându–se la niște înălțimi amețitoare. Mai târziu am înțeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puțini în lumea celor drepți care ar fi trăit o asemenea clipă în viața lor". Doctor în filologie, Ion Melniciuc a redat emoțiile pe care le-a trăit în momentul în care a fost arborat tricolorul - "Am alergat pe jos cu soția de la Botanica până la sediul Parlamentului, când Gheorghe Ghimpu a arborat Tricolorul. Îl vedeam de la Botanica. Am trăit emoții de nedescris, o stare sufletească nemaivazută, urmărind Tricolorul arborat pe clădirea Parlamentului.…Citește mai mult

Gheorghe Ghimpu a lăsat un gând

acum 10 ore

Decesul Gheorghe Ghimpu decedează la 13 noiembrie 2000, în urma rănilor suferite într-un accident rutier petrecut la 27 octombrie 2000, rămas fără elucidare. Gheorghe Ghimpu și colegul său de asociație Ion Caftanat se deplasau în dimineața zilei de 27 octombrie 2000 spre comuna Târnova, jud. Edineț, unde urmau să se întâlnească cu un grup de veterani de război ai Armatei Române. După 3 ore de drum, la ora 6.30, mașina în care se aflau a fost lovită de un camion. Versiunea oficială a autorităților - "Dupa trei ore de drum, la 06.30, din cauze deocamdată necunoscute, Ghimpu a pierdut controlul autoturismului și a lovit în plină viteză un copac." (Basa-Press, 14 noiembrie 2000). În urma impactului Ion Caftanat a decedat pe loc, iar Gheorghe Ghimpu a fost transportat la spitalul din orașul Dondușeni, iar apoi la Spitalul de Urgență din Chișinău, unde a murit la 13 noiembrie 2000. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, fratele lui Gheorghe Ghimpu, a menționat în cadrul unui simpozion în memoria lui Gheorghe Ghimpu desfășurat la 27 iulie 2007 că, la vârsta la care a plecat din viață, badea Gicu era încă foarte puternic. "Dacă nu s–ar fi organizat acel accident, astăzi la sigur era printre…Citește mai mult

Gheorghe Ghimpu a lăsat un gând

acum 10 ore

Posteritate În memoria lui Gheorghe Ghimpu, o stradă din Chișinău și liceul teoretic din Colonița îi poartă numele. De asemenea, la Chișinău a fost înființat Festivalul Republican de Șah “Gheorghe Ghimpu”, care apoi a devenit turneu internațional, intitulat «MEMORIALUL Gheorghe Ghimpu». În 2010, Gheorghe Ghimpu a fost decorat post-mortem cu Ordinul Republicii, alături de un grup de luptători împotriva regimului totalitar comunist de ocupație, de către președintele interimar de atunci al Republicii Moldova Mihai Ghimpu. Distincția a fost oferită „în semn de profundă recunoștință față de persoanele care, fiind martore la tragicele consecințe ale semnării Tratatului sovieto-german de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, au opus, după 28 iunie 1940, rezistență regimului totalitar comunist de ocupație, punându-și în pericol viața și libertatea și care, pentru verticalitatea, curajul și spiritul patriotic de care au dat dovadă, au fost condamnate la moarte sau la privațiune de libertate.”

Gheorghe Ghimpu a lăsat un gând

acum 10 ore

Amintirea despre Ghoerghe Ghimpu[nefuncțională] Filmul "In memoriam - Gheorghe Ghimpu" Arhivat în 3 iulie 2011, la Wayback Machine.

Gheorghe Ghimpu a adăugat o fotografie

acum un an

R.I.P
Gheorghe

Photos