Gheorghe Simotta (n. 19 iunie 1891, Kleisoura, Epir-Macedonia de Vest, Grecia – d. 1979, București, România) a fost un arhitect și educator român, care a construit numeroase clădiri, în special în perioada dintre primul și al Doilea Război Mondial. Discipol al manierei neo-românești, Simotta a dezvoltat un stil personal de rezonanță balcanică, cu influențe ale artei decorative bizantine. A fost profesor al multor generații de arhitecți. În calitatea sa multiplă, de arhitect consacrat, de membru al asociației artistice Tinerimea artistică și a grupării artistice a Sindicatului Artelor Frumoase, de educator al catedrei institutului de arhitectură bucureștean și de contribuitor la ideile artistice și teoretice ale secolului 20 din arta și arhitectura din România, Gheorghe Simotta a fost parte