Gyula Germanus

Gyula Germanus a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Gyula

Gyula Julius Germanus, (n. 6 noiembrie 1884, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 7 noiembrie 1979, Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un turcolog și arabist maghiar de renume internațional, lingvist și istoric al culturii arabe, scriitor, Doctor în studii literare și totodată istoric, parlamentar, membru al Academiei Maghiare de Științe și membru de seamă a zece academii din lumea arabă.

Gyula Germanus a adăugat o fotografie

acum 9 ore

R.I.P
Gyula

Biografie În anul 1884 când s-a născut Gyula Germanus, capitala regiunii Imperiul Habsburgic locuită de populație maghiară Buda și Pesta avea peste o jumătate de milion de locuitori. Ambii bunici paterni au luptat în revoluția de la 1848 și în războiul de eliberare de sub dominația habsburgică. S-a născut în Budapesta, într-o familie de oameni muncitori unde tatăl, Germanus Sándor era un iscusit comerciant, priceput meșteșugar pielar confecționând și încălțăminte. Mama, de naționalitate germană, a purtat numele Zobel Rozalia, ambii părinți având descendență evreiască. De tânăr citește în limba franceză și germană, având un interes deosebit pentru istorie îndreptându-și atenția spre lumea arabă. Scrie o mică operă literară, un roman intitulat ‟A tüzérhadnagy”( Locotenentul de artilerie) pentru care, la un concurs literar, este remunerat în bani, douăzeci de coroane de aur. La fel de pasionat era și de vioară la care cântă din copilărie și citește istorie muzicală. Răsfoind o revistă în limba germană este captivat de o fotografie reprezentând o gravură de lemne a unei așezări din Orient, imagine ce surprinde clădiri cu acoperiș rotunjit. Rămâne vrăjit de această imagine și începe să studieze limba turcă căutând spiritul sufletului arab. Începe să învețe limba arabă și persană. Este îndrumat…Citește mai mult

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 9 ore

Studii În anul 1902 își susține Bacalaureatul apoi pleacă în prima călătorie în lumea musulmană, în Bosnia. Reîntorcându-se acasă se înscrie la Academia de Științe din Budapesta, alegând să aprofundeze latina și istoria, participând la cursurile susținute printre alții de Vámbéry Ármin, Goldziher Ignác, Kunos Ignác, Kuzsinszky Bálint. În anul 1903 ajunge la Constantinopol unde studiază dreptul locuind la o familie de armeni. Călătorește în Turcia, făcându-și mulți prieteni, observând viața grupurilor de oameni de etnii diferite care trăiau pe teritoriul imperiului. Participă la revoltele Junilor turci care urmăresc îndepărtarea sultanului Abdul Hamid al II-lea, este acuzat de spionaj, arestat, închis, condamnat la moarte și doar la intervenția consulului austriac este eliberat. În anul 1905 îi apare primul articol academic în tratatul lingvistic al profesorului turcolog Kunos Ignác. Întreprinde călătorii de studiu în Leipzig, Viena unde se înscrie la cursuri de balcanologie, arheologie, literatură germană. În anul 1906 îi apare la Viena studiul intitulat ‟Geschichte der osmanischen Dichtkunst”. În anul următor primește titlul de Doctor ( summa cum laude) în limba și literatura turcă, limba și literatura arabă, istoria lumii vechi. Următorii trei ani îi petrece în Marea Britanie, la catedra de Studii Orientale, la British Museum în urma obținerii…Citește mai mult

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 9 ore

Carieră Întorcându-se la Budapesta în 1912 devine profesor la Academia Regală Maghiară Orientală iar din 1915, profesor de limbă turcă și arabă. În timpul anilor Primului Război Mondial lucrează în cabinetul Primului Ministru fiind responsabil cu verificarea informațiilor de presă externă. Datorită cunoașterii aproape la perfecție a limbii turce călătorește deseori în Turcia în misiuni chiar secrete. În anul 1915 însoțește un convoi al Crucii Roșii transportând atât medicamente cât și arme. Găsește o Turcie schimbată, sărăcită, în plină transformare pentru a se alătura țărilor europene mult mai evoluate din nenumărate puncte de vedere. Își regăsește prieteni apropiați în posturi sociale și politice foarte însemnate. Îl cunoaște pe însuși ‟părintele Turciei moderne”, pe președintele Ataturk, Mustafa Kemal care-l medaliază pentru acțiunile întreprinse pe câmpul de luptă alături de turci, cu zece ani în urmă, de la strâmtoarea Dardanele. În anul 1918 organizând și însoțind o fanfară militară pentru a susține spectacole prin Bulgaria apoi prin Turcia îl cunoaște pe urmașul la tron, Abdul Medsid care îî acordă ordinul ‟Osmanie”. Se îmbolnăvește de malarie vindecându-se după doi ani. Tot în acest an devine profesor la Academia de Studii Orientale. Se căsătorește cu prima soție, Hajnóczy Rózsa. În 1921 se desființează Academia…Citește mai mult

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 9 ore

Călătorii de studiu Având vaste cunoștințe despre istoria, politica, literatura, istoria culturală a Orientului Apropiat este invitat de către Rabindranath Tagore, scriitor, poet laureat cu premiul Nobel, în India, la Calcutta pentru a organiza catedra de studii islamice la universitatea Santiniketan, nou înființată de Nizam-ul-Mulk. Împreună cu soția sa petrece trei ani care vor avea o mare influență asupra vieții sale ulterioare. A cunoscut conviețuirea religiei islamice cu poporul hindus, mitologia veche, transformarea diferitelor etnii împărțite în multe grupuri și caste într-o societate comună indiană. A descoperit frumusețile naturale, bogățiile culturale, multitudinea etniilor cercetând originile și dezvoltarea limbilor ‟maori” și ‟munda” căutând eventuale similitudini cu limba maghiară, la rugămintea Prim Ministrului Teleki Pál. Ține conferințe la trei universități de prestigiu, este chemat la Delhi în 1930 unde își continuă munca de cercetare. Aici îl cunoaște pe viitorul președinte al Indiei, Zakir Husein care era rector al universității din Delhi, mare savant de religie musulmană. În acest an se convertește la islam preluând numele Abdul-Karim- Slujitorul Dumnezeului Milostiv. Se adresează oamenilor în marea moschee Sah Dsah fermecându-i prin cuvântarea sa pe cei prezenți. Renumele prelegerii susținute în moschee călătorește departe în lumea musulmană fiindu-i pomenit numele în articole care-i aduc laude.…Citește mai mult

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 9 ore

Despre Gyula Germanus Czeglédy Károly( orientalist, istoric și lingvist maghiar) își amintește despre Germanus Gyula că acesta s-a străduit să pătrundă în gândirea și teologia mohamedană. A abordat islamul cu o viziune critică proprie. A fost prima persoană maghiară care a făcut cunoscută o imagine atotcuprinzătoare despre literatura arabă în Ungaria. Lokesh Chandra, om de știință indian, subliniază că Gyula Germanus a fost primul cercetător străin care le-a arătat oamenilor de cultură indieni modalități critice de studiere a religiei islamice făcându-le cunoscute bazele gândirii islamice proprii culturii lor indiene. Mahmud Tejmurt scrie că Gyula Germanus a pătruns cel mai adânc în studierea culturii islamului decât a făcut-o oricare dintre predecesorii săi, cu o deosebită atenție, cu experiență și cu tact. Îi sunt exprimate recunoștințe pentru studiile culturale întreprinse subliniindu-se faptul că cercetările, studiile sale au fost făcute nu din perspectiva unui om de știință închis între patru pereți ci din perspectiva eruditului călător care descoperă și trăiește ceea ce a și-a dorit . A dorit să cunoască islamul din interior încercând, ulterior, să-l interpreteze din prisma raționalismului european iar apoi să-l prezinte celor interesați.

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Opera literară 'Evlija Cselebi about the Turkish guilds in the 17th century, 1907; Schidlof 1000 - world languages on your own - English with [Dr. Latzkó Hugó],1911 [embedded.: 1939]; Schidlof Dr. practical method mini vocabulary. Hungarian-English and English-Hungarian, 1913;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Turan, 1916; The impact of field and Species on History, 1920; The forming of the Osman state, 1921;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Turkish-Osman language book, 1925; Thoughts at the tomb of Gül Baba, 1928;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Pensées sur la révolution turque, 1928; Lecture on Turkish Popular Literature, Lahore, 1931;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

India today, 1933; The Role of Turks in Islam, I–II., Hyderabad, 1933–34; The Awakening of Turkish Literature, I–II., Hyderabad, 1933; Light of India – Mahatma Gandhi, 1934;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Allah Akbar!, 1936; Discovering and conquering Arabia, Syria and Mesopotamia, 1938;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Sulle orme di Maometto, Milano, 1938; The rejuvenation of the Arabic ethos, 1944; Mahmoud Teymour and Modern Arab Literature, London, 1950; Sources of the Arab Nights, London, 1951 Unknown Masterpieces of Arabic Literature, Hyderabad, 1952; Causes of the Decline of the Islamic Peoples, Lahore, 1953;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

Bayna Fikraini, Damascus, 1956; Guidance From the Light of the Crescent, 1957; Trends of Contemporary Arabic Literature, I-II., London, 1957–58; Arabic poets from the pagan time to today, 1961;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

The history of Arabic literature, 1962; The Berber-Arab Literature of Morocco, Hyderabad, 1964;

Gyula Germanus a lăsat un gând

acum 10 ore

New Arabic Novelists, Lahore, 1969; The Mystical East, 1975 ; ("Guidance From the Light of the Crescent" and "Lights of the East" together)