Hugo von Hofmannsthal (n. 1 februarie 1874, Viena, Austro-Ungaria – d. 15 iulie 1929, Viena, Prima Republică a Austriei) a fost un dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac. Rămâne un reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus, Robert Musil, etc.
Actualizări recente
Hugo von Hofmannsthala adăugat o fotografie
acum 7 ore
R.I.P Hugo
Hugo von Hofmannsthal (n. 1 februarie 1874, Viena, Austro-Ungaria – d. 15 iulie 1929, Viena, Prima Republică a Austriei) a fost un dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac. Rămâne un reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus, Robert Musil, etc.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Hugo von Hofmannsthala publicat o actualizare
acum 7 ore
Viața Hofmannsthal s-a născut la Viena, pe Landstraße, provenind dintr-o mamă austriacă aparținând clasei aristocrate și dintr-un tată bancher austro-italian. Străbunicul său, Isaak Löw Hofmann, Edler von Hofmannsthal, de la care familia a moștenit titlul nobiliar "Edler von Hofmannsthal", era un negustor evreu înnobilat de împăratul Austriei. Hofmannsthal a început să scrie poeme și piese de teatru la o vârstă precoce. L-a întâlnit pe poetul Stefan George la 17 ani și și-a publicat câteva poeme în ziarul lui George, Blätter für die Kunst (Foi de artă). A urmat studii de drept, iar apoi filologia la Viena, dar, după absolvirea universității, în 1901, a decis să se consacre până la urmă scrisului. Alături de Peter Altenberg și Arthur Schnitzler, a fost membru al grupării de avangardă Tânăra Vienă (Jung Wien). În 1900, Hofmannsthal îl întâlnește pentru prima oară pe compozitorul Richard Strauss. Mai târziu el va compune mai multe librete pentru operele sale, printre care Electra (1909), Cavalerul rozelor (1911), Ariana din Naxos (1912, revizuită în 1916), Femeia fără umbră (1919), Elena egipteană (1927) și Arabella (1933). În 1901, se căsătorește cu Gertrud (Gerty) Schlesinger, fiica unui bancher vienez. Gerty, care era evreică, se convertește la creștinism înaintea căsătoriei. Se stabilesc…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Hugo von Hofmannsthala publicat o actualizare
acum 7 ore
Gândirea Pe 18 octombrie 1902 Hofmannsthal publică o scrisoare fictivă în cotidianul berlinez Der Tag (Ziua), intitulat simplu "Ein Brief" ("O Scisoare"). Se presupunea că era vorba de o scrisoare redactată în 1603 de Philip, Lord Chandos către Francis Bacon. Chandos Spunea că a încetat să mai scrie pentru că își "pierduse complet capacitatea de a gândi sau a vorbi despre ceva coerent"; renunțase la posibilitatea limbajului de a descrie lumea. Această scrisoare reflectă neîncrederea crescândă și nemulțumirea referitoare la limbă, caracteristice epocii moderne. Mesajul lui Hofmannsthal este de a arăta că personalitatea inconsistentă a lui Chandos nu este doar un semn individual, ci colectiv și actual. Crescut într-o societate prosperă, cea a tatălui său, bine conectată la viața artistică a vremii, Hofmannsthal va face primii pași în lume, ca și Wittgenstein, în ceea ce Carl Schorske denumea "templul artelor". Această situație prielnică izolării estetice i-a permis lui Hofmannsthal să aibă parte de perspectiva rară a artistului privilegiat, dar l-a și condus să realizeze cum arta a devenit o documentare nivelatoare a umanității, care preia instinctele și dorințele noastre și le îngrădește pentru a le vedea fără a mai avea să le și trăiești direct în natura lor pasională și…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Hugo von Hofmannsthala publicat o actualizare
acum 7 ore
Librete de operă Elektra (Electra) (1909) Der Rosenkavalier (Cavalerul rozelor) (1911) Ariadne auf Naxos (Ariana din Naxos) (1912, rev. 1916) Die Frau ohne Schatten (Femeia fără umbră) (1919) Die ägyptische Helena (Elena egipteană) (1927) Arabella (1933)
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Hugo von Hofmannsthala publicat o actualizare
acum 7 ore
Bibliografie William Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848-1918, trad. Magda Teodorescu, Polirom, Iași, 2000, 518 p. Jacques Le Rider, Modernitatea vieneză și crizele identității, Editura Universității “A.I.Cuza”, Iași, 1994, 456 p. Carl Emil Schorske,Viena fin-de-siècle (Politică și cultură), Polirom, Iași, 1998, 392 p.