🔍 MăreșteIn memoriam
Ioana Bassarab, cunoscută și ca Ioana Bassarab-Starostescu (n. 23 august 1907, București, România – d. 8 februarie 1967, București, România) a fost o pictoriță, sculptoriță, gravoare și creatoare de păpuși română, considerată una dintre fondatoarele teatrului modern de păpuși din România. Stilul său influențat de cubism, Art Deco și de principiile Școlii Bauhaus, a contribuit la scenografia românească modernă și în artele vizuale.
Ioana Bassarab a publicat o actualizare
acum 5 ore
== Expoziții == 1925–1928 - Salon d’automne, Paris; 1928 - Salon des Tuileries, Paris; 1929-1930 - Salonul Oficial, București; 1930, 1931, 1937 - Salonul Oficial de grafică, București; 1933 - Sala Dalles, București; 1934, 1936 - Tinerimea Artistică, București; 1935 - Salonul Ateneului Român, București.
Ioana Bassarab a adăugat o fotografie
acum 5 ore
Ioana Bassarab, cunoscută și ca Ioana Bassarab-Starostescu (n. 23 august 1907, București, România – d. 8 februarie 1967, București, România) a fost o pictoriță, sculptoriță, gravoare și creatoare de păpuși română, considerată una dintre fondatoarele teatrului modern de păpuși din România. Stilul său influențat de cubism, Art Deco și de principiile Școlii Bauhaus, a contribuit la scenografia românească modernă și în artele vizuale.
Ioana Bassarab a adăugat o fotografie
acum 5 ore
== Biografie == Născută într-o familie de artiști, Ioana Bassarab era fiica Mariei (născută Bonachi) și a pictorului și gravorului Ludovic Bassarab, cunoscut și pentru realizarea unor timbre românești. Fratele ei, sculptorul Mircea Bassarab, a lucrat o mare parte a vieții sale în Franța. Pe linie paternă, familia Bassarab își are originile în rândul aristocrației moldovenești din Hotin și al ofițerilor finlandezi care au servit în armata țaristă rusă.
Ioana Bassarab a adăugat o fotografie
acum 5 ore
== Carieră == După ce a studiat sculptura la Paris, Ioana Bassarab s-a întors în România, unde și-a extins activitatea artistică în diverse domenii – de la sculptură și desen la arte decorative, scenografie și chiar proiectarea de timbre. A expus în numeroase expoziții, inclusiv la Salon d'Automne din Paris în 1923 și 1929, iar lucrările sale au fost premiate la Expoziția Națională din București în 1929. Între 1929 și 1930, Bassarab a creat păpuși și decoruri pentru teatrul lui Theodor Nastasi, adaptând două piese: Motanul încălțat a dramaturgului german Franz von Pocci și Ion Păpușarul de Vasile Alecsandri. Designul său inovator a adus modernismul în teatrul de păpuși românesc, demonstrând abilitatea ei de a combina elemente tradiționale cu stiluri de avangardă. În afara teatrului, Bassarab a contribuit și în domeniul gravurii de medalii și monede. În 1938 a lucrat aversul medaliei Campionatele naționale de atletism, iar în 1940 medalia Eminescu, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la nașterea acestuia. Dupa ce România a recuperat Basarabia și Nordul Bucovinei prin Operațiunea München, în 1941, Ioana Bassarab a realizat designul monedei comemorative de 500 de lei din argint, emisă pentru a amrca acest eveniment.
Ioana Bassarab a adăugat o fotografie
acum 5 ore
În 1944, după eliberarea Transilvaniei de nord, a realizat reversul medaliei jubiliare „Ardealul nostru” în 1944, în colaborare cu gravorul Ștefan Iordan, apoi, în 1946, aversul unui proiect monetar pentru moneda de 25000 de lei. Între 1936 și 1947, Ioana Bassarab a fost membră asociată a societății Tinerimea Artistică, care promova tinerii artiști români. Conform memoriilor lui Barbu Ollănescu-Orendi, după instaurarea regimului comunist în România, Bassarab a fost marginalizată din viața publică, fiind întreruptă colaborarea sa cu Monetăria Națională și fiind exclusă din Asociația Artiștilor Plastici pentru „atitudine dușmănoasă”. În lipsa unor mijloace de subzistență, a desfășurat diverse activități pentru a se întreține, inclusiv realizarea de lucrări artistice ocazionale. Potrivit aceleiași surse, a frecventat Institutul Pasteur din București, unde a participat la activități auxiliare în cadrul unor experimente, implicând proceduri de hrănire a puricilor utilizați în cercetare, prin aplicarea unor dispozitive pe corp.
Ioana Bassarab a publicat o actualizare
acum 5 ore
== Viața personală == A fost căsătorită inițial cu arhitectul Alexandru Crivăț (stabilit ulterior în Franța sub numele de Alexandre Crivez), de care a divorțat, iar apoi cu Nicolae Cucu-Starostescu.
Ioana Bassarab a publicat o actualizare
acum 5 ore
== Deces == A decedat la 8 februarie 1967 și a fost înmormântată la 12 februarie 1967, în Cimitirul Sfânta Vineri.