Sir Karl Raimund Popper (n. 28 iulie 1902, Viena, Austro-Ungaria – d. 17 septembrie 1994, Greater London, Anglia, Regatul Unit) a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filosofi ai științei din secolul al XX-lea. Fondator al raționalismului critic împotriva determinismului istoric, s-a opus oricărei forme de scepticism, convenționalism și relativism în știință și în activitatea umană în general, a susținut ideea unei societăți deschise (Open society), adversar implacabil al totalitarismului sub orice formă.
Sir Karl Raimund Popper (n. 28 iulie 1902, Viena, Austro-Ungaria – d. 17 septembrie 1994, Greater London, Anglia, Regatul Unit) a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filosofi ai științei din secolul al XX-lea. Fondator al raționalismului critic împotriva determinismului istoric, s-a opus oricărei forme de scepticism, convenționalism și relativism în știință și în activitatea umană în general, a susținut ideea unei societăți deschise (Open society), adversar implacabil al totalitarismului sub orice formă.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Karl Poppera adăugat o fotografie
acum 19 ore
R.I.P Karl
Biografie Karl Popper s-a născut în Viena la 28 iulie 1902, într-o familie de evrei convertită la protestantism, fiu al unui avocat, cu preocupări de filozofie și cultură clasică, care a transmis fiului său interesul pentru fenomenele sociale și politice. După absolvirea gimnaziului, se înscrie în 1918 la Universitatea din Viena, unde studiază matematica și fizica, apoi obține și doctoratul în psihologie (1928). Îl interesează Teoria relativității, respinge însă marxismul și psihanaliza, considerându-le lipsite de fundament științific. Din aceste confruntări cu temele cel mai mult dezbătute în acel timp se cristalizează preocupările care vor forma centrul activității sale ulterioare, anume metodologia critică a științei. Devine un susținător consecvent al raționalismului critic și adversar hotărât al neopozitivismului cunoscut și ca empirism logic dominant în mișcarea filozofică cunoscută sub numele de "Wiener Kreis" (Cercul vienez), ai cărui principali reprezentanți erau Moritz Schlick și Rudolph Carnap. În 1937, sub amenințarea infiltrării nazismului care avea să ducă la anexarea (Anschluß) Austriei de către Germania, Popper se stabilește în Noua Zeelandă, unde rămâne până în 1945 ca profesor la Canterbury University din Christchurch. În 1946 se întoarce în Europa și, până la obținerea titlului de emeritus (în 1969), Popper predă în calitate de profesor de…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Karl Poppera lăsat un gând
acum 19 ore
Opera filosofică În lucrarea sa principală "Logik der Forschung" ("Logica cercetării", 1934, Viena), Karl Popper dezvoltă "Teoria falsificării" drept condiție fundamentală a cercetării științifice. În contrast cu reprezentanții "Cercului vienez", Popper respinge principiul inducției, considerându-l lipsit de bază științifică, pentru că, de regulă, în special în domeniul științelor naturii, nu este niciodată posibil să se cerceteze și să se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natură. De aceea, niciun sistem științific nu poate pretinde a fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil. Se pot emite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, în cel mai bun caz, se formulează probabilități. Este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, care rămâne numai atât timp adevărată, până când este invalidată (dovedită "falsă"). În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc "falsitatea" lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze. O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nicio contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudo-științifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup,…
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Karl Poppera lăsat un gând
acum 19 ore
(Traduceri în limba română)
Karl Popper: Logica cercetării, Editura științifică, București, 1981
Karl Popper: Societatea deschisă și dușmanii ei, Humanitas, București, 2005
Karl Popper și Konrad Lorenz: Viitorul este deschis, Editura Trei, București, 1997
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Karl Poppera lăsat un gând
acum 19 ore
Publicații
"Logik der Forschung" (Logica cercetării), Viena, 1934
"The Open Society and Its Enemies" (Societatea deschisă și dușmanii acesteia), Londra, 1945
"The Poverty of Historicism" (Mizeria istoricismului), Londra, 1957
"The Logic of Scientific Discovery", Londra, 1959
"Conjectures and Refutations" (Prezumții și infirmări), Londra, 1963
"Objective Knowledge: An Evolutionary Approach", Oxford, 1972
"The Self and Its Brain: An Argument for Interactionism" (în colab. cu J.C. Eccles), Londra, 1977
"The Open Universe: An Argument for Indeterminism", Londra, 1982
"Realism and the Aim of Science", Londra, 1982
"The Myth of the Framework: In Defence of Science and Rationality", Londra, 1994
"Knowledge and the Mind-Body Problem: In Defence of Interactionism", Londra, 1944
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Karl Poppera lăsat un gând
acum 19 ore
Premii și distincții
În 1965 a primit titlul de cavaler iar în 1976 a fost ales membru al Societății Regale. Alte premii: Sweden’s Sonning Prize (1973), Spain’s Catalonia Prize pentru contribuția la cultura europeană (1989), Japan’s Kyoto Prize (1992), Central European University’s Open Society Prize (1994).
