Magda Szabó (n. 5 octombrie 1917, Debrețin, Ungaria – d. 19 noiembrie 2007, Budapesta, Ungaria) a fost o scriitoare de etnie maghiară din Ungaria. Provenind dintr-o familie burgheză și nevrând să se conformeze ideologiei comuniste, a putut publica mai întâi numai până la instaurarea regimului comunist, apoi din nou abia începând cu 1957. A devenit una dintre cele mai populare și apreciate dintre scriitorii maghiari, și printre cei mai traduși în afara Ungariei.
Magda Szabó (n. 5 octombrie 1917, Debrețin, Ungaria – d. 19 noiembrie 2007, Budapesta, Ungaria) a fost o scriitoare de etnie maghiară din Ungaria.
Provenind dintr-o familie burgheză și nevrând să se conformeze ideologiei comuniste, a putut publica mai întâi numai până la instaurarea regimului comunist, apoi din nou abia începând cu 1957. A devenit una dintre cele mai populare și apreciate dintre scriitorii maghiari, și printre cei mai traduși în afara Ungariei.
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa adăugat o fotografie
acum 9 zile
R.I.P Magda
Biografia Magda Szabó s-a născut într-o familie cultă din marea burghezie de religie reformată. Mama ei era pianistă, iar tatăl judecător. A frecventat timp de 12 ani o unitate de învățământ din Debrețin a Bisericii reformate, unde a obținut diploma de bacalaureat în 1935. Și-a continuat studiile la Universitatea din Debrețin, terminându-le în 1940 cu diploma în specialitățile limba maghiară și limba latină, precum și cu doctoratul în filologie. A început să predea în același an, timp de doi ani la fosta ei școală, apoi trei ani la un liceu reformat de fete din Hódmezővásárhely. În 1945 a început să lucreze ca funcționară la Ministerul cultelor și al învățământului public. În acel an, ocuparea Ungariei de către Armata roșie a pus capăt ocupației germane și a favorizat luarea treptată a puterii de către comuniști, care s-a încheiat în 1948-1949. Magda Szabó s-a căsătorit în 1947 cu scriitorul Tibor Szobotka (1913-1982), soțul ei până la moartea acestuia. În același an a apărut primul ei volum, placheta de versuri Bárány (Mielul). În 1949 a urmat un nou volum de versuri, Vissza az emberig (Înapoi până la om), distins cu Premiul Baumgarten, care i-a fost retras imediat. În același an a fost și…
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa adăugat o fotografie
acum 9 zile
R.I.P Magda
Generalități despre operă Magda Szabó s-a afirmat încă din adolescență ca o ființă nesupusă, inteligentă, dotată cu un talent literar precoce și cu originalitate, care se manifesta deja prin aptitudinea de a deplasa centrul de greutate al unei narațiuni către aspectul cel mai neașteptat. Profesorul ei de științele naturii este cel care a încurajat-o să scrie, prezicându-i că va deveni scriitoare când avea abia 11 ani. Scrierile sale autobiografice aduc mărturie nu numai despre influențele care au acționat în copilăria ei asupra viziunii sale creatoare, ci și, în mod sugestiv și cu valoare de documente de epocă, despre trecutul și viața cotidiană a orașului ei natal, Debrețin. În romanele sale, Magda Szabó își formează personajele caracteristice folosind și tradițiile romanului psihologic. Unul din primele sale romane, Căprioara, dovedește deja felul în care stăpânește procedeul monologului interior. În cadrul unui triunghi bărbat – soție – amantă, în care se leagă relații devenite complexe prin ură și gelozie, monologul uneia din protagoniste este în același timp o declarație de dragoste plină de reproșuri, o confesiune personală și o adâncire în copilărie, întoarcerea spre trecut fiind și o critică voalată a regimului. În romanul Pilátus (Pilat) (1963), scriitoarea explorează simțirile negative ale unei…
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa adăugat o fotografie
acum 9 zile
R.I.P Magda
Principalele opere
1957 – Ki hol lakik? (Cine unde locuiește?) (poezie pentru copii)
1958 – Bárány Boldizsár (Mielul Boldizsár) (basm)
1959 – Az őz (Căprioara) (roman)
– Vörös tinta (Cerneală roșie) (scenariu de cinema)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
1960 – Disznótor (Pomana porcului) (roman)
– Kígyómarás (Mușcătură de șarpe) (piesă de teatru)
1962 – Születésnap (Ziua de naștere) (roman)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
1964 – A Danaida (Danaida) (roman)
1965 – Hullámok kergetése (Alergarea după valuri) (note de călătorie)
– Tündér Lala (Lala, prințul zânelor) (basm)
1966 – Eleven képét a világnak (O imagine vie a lumii) (piese de teatru și radiofonice)
– Fanni hagyományai (Tradițiile lui Fanni) (piesă de teatru)
1967 – Mózes egy, huszonkettő (Moise unu, douăzeci și doi) (roman)
– Alvók futása (Alergarea celor care dorm) (nuvele)
1968 – Zeusz küszöbén (Pe pragul lui Zeus) (note de călătorie)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
– Katalin utca (Strada Katalin) (roman)
1970 – Ókút (Fântâna cea veche) (roman autobiografic)
1973 – A szemlélők (Contemplatorii) (roman)
1975 – Az órák és a farkasok (Orele și lupii) (piesă de teatru)
1976 – Az a szép, fényes nap (Acea frumoasă zi luminoasă) (piesă de teatru)
1977 – Régimódi történet (Poveste de modă veche) (roman)
1980 – Kívül a körön (În afara cercului) (eseuri, studii, critici)
1984 – Béla király (Regele Béla) (trilogie dramatică)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
1987 – Az ajtó (Ușa) (roman)
– Az öregség villogó csúcsain (Pe culmile scânteietoare ale bătrâneții) (traduceri alese)
1990 – A pillanat. Creusais (Clipa. Creusida) (roman)
1999 – Mézescsók Cerberusnak (Sărut dulce lui Cerber) (memorii)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
Opere traduse
Mai multe opere ale Magdei Szabó au fost traduse în 34 de limbi: arabă, azeră, bulgară, catalană, cehă, croată, daneză, ebraică, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, georgiană, germană, greacă, hindi, italiană, japoneză, letonă, lituaniană, neerlandeză, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, sârbă, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, turcă, ucraineană și vietnameză.
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Magda Szabóa lăsat un gând
acum 9 zile
În română au apărut:
Căprioara [Az őz] (traducere de József Czinczár), București, Editura pentru literatură universală, 1967
Spuneți-i Zsόfiei [Mondják meg Zsófikának] (traducere de Jenő Hadai și Horia Aramă), București, Editura Albatros, 1974
Pilat [Pilátus] (traducere de László Hegedűs), București, Editura Univers, 1985
Зиуа де наштере (Ziua de naștere) [Születésnap] (traducere de E. Moraru), Chișinău, Literatura artistică, 1987
Abigel [Abigél] (traducere de Anamaria Pop), Iași, Institutul European, 2004
Ușa [Az ajtó] (traducere de Andrei Dósa), București, Editura ALLFA, 2015
