Adolf Edmund George de Herz (n. 15 decembrie 1887, București – d. 10 martie 1936), uneori redat ca Hertz sau Herț, a fost un dramaturg și publicist român, jurnalist literar, poet, autor de nuvele, actor, traducător. Adolf Herz a fost fiul lui Edgar von Herz si al Mariei (născută Kereszteyi). A fost descendentul unei familii evreiești, asimilate în cultura română, din nobilime, cu rădăcini în Austro-Ungaria. A fost căsătorit cu Lilly Tănăsescu, soprană, interpretă de operetă și fiica actorului craiovean Ion Tănăsescu.
Actualizări recente
Adolf de Herza adăugat 4 fotografii
acum 2 ore
R.I.P Adolf
Adolf Edmund George de Herz (n. 15 decembrie 1887, București – d. 10 martie 1936), uneori redat ca Hertz sau Herț, a fost un dramaturg și publicist român, jurnalist literar, poet, autor de nuvele, actor, traducător.
Adolf Herz a fost fiul lui Edgar von Herz si al Mariei (născută Kereszteyi). A fost descendentul unei familii evreiești, asimilate în cultura română, din nobilime, cu rădăcini în Austro-Ungaria.
A fost căsătorit cu Lilly Tănăsescu, soprană, interpretă de operetă și fiica actorului craiovean Ion Tănăsescu.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Adolf de Herza adăugat 3 fotografii
acum 2 ore
R.I.P Adolf
Studii
După școala primară, urmată în particular, a studiat la Liceul Gheorghe Lazăr din București, Școala militară din Iași (pentru doi ani), apoi Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde a primit aprecieri favorabile de la profesori ca Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu și Pompiliu Eliade.
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Adolf de Herza adăugat 3 fotografii
acum 2 ore
R.I.P Adolf
Activitate literară A debutat ca poet încă din liceu, scriind versuri pentru romanțe. În producțiile teatrale de început, Herz a fost un tradiționalist, inspirat de Alexandru Davila, dramaturg, precum și de școala literară de la Sămănătorul, însă ulterior s-a îndreptat spre literatura neoclasică și estetism. "Comediile de salon", jucate la Teatrul Național din București au fost inspirate din diferiți autori, între care Roberto Bracco, Henri Lavedan și Haralamb Lecca, culminând ca popularitate cu "Păianjenul". George Călinescu a apreciat că "Industria teatrală a lui A. de Herz s-a putut remarca temporal doar printr-o anume încordare scenică. "Păianjenul" e o văduvă onestă (virgină) care ține să treacă drept depravată, izbutind a impune...o altă imagine despre sine decât realitatea." La începutul Primului Război Mondial a fost și editorul unor reviste. A mai semnat și: a. d. h. , A de H. , -h- , H. , Dinu Ramură (la Sămănătorul, 1906; Luceafărul, Sibiu, 1906-1907; Vieața nouă, 1907-1908; Convorbiri critice, 1908), Puck (la Rampa, 1913; Rampa nouă ilustrată, 1915), A de Coeur (la Scena, București, 1917-1918), Mira Dăianu (la Scena), Dinu (la Scena). A mai colaborat și la Adevărul, Adevărul literar și artistic, Convorbiri critice, Convorbiri literare, Gândirea, Viața românească și altele. A tradus…
