Alexandru Periețeanu

Alexandru Periețeanu a adăugat o fotografie

acum 2 ore

R.I.P
Alexandru

Alexandru Periețeanu (n. 1867 – d. 11 august 1946, București, România) a fost un inginer român, director în mai multe rânduri al Direcției Generale a Căilor Ferate Române și subsecretar de stat la Ministerul Comunicațiilor.

Alexandru Periețeanu a adăugat o fotografie

acum 2 ore

R.I.P
Alexandru

Biografie Alexandru Periețeanu a intrat în serviciul căilor ferate în anul 1892, ca „asistent clasa I” în departamentul exterior al „Serviciului de studii și construcțiuni” atașat la „Direcțiunea generală a căilor ferate în exploatațiune”. A urcat treptele instituției, devenind mai întâi subdirector al Serviciului Mișcare, poziție din care, începând din anul 1913, a studiat, proiectat și construit triajele de la Chitila și Ploiești. În 1909, împreună cu arhitectul-șef al Direcției Generale a Căilor Ferate Române, Victor Ștefănescu, Periețeanu a reluat un proiect lansat în 1890 de inginerul Mihail Romniceanu: construirea unei gări centrale a orașului București. Lucrarea celor doi, finalizată și publicată în mai 1913 și denumită „Proiect pentru Gara Centrală din București”, propunea ca noua gară să fie ridicată aproximativ pe locul actual al clădirii Operei Naționale și să fie construită ca un mare nod feroviar care să intercaleze, la niveluri diferite, pachete de linii către și dinspre toate direcțiile. Peroanele și liniile principale ar fi urmat să fie amplasate la o înălțime de 11 metri deasupra nivelului străzii, facilitând subtraversarea lor de către rețeaua rutieră, iar la nivelul solului urma să se realizeze o așa-numită „piață interioară”, punct terminus pentru tramvaie și loc de acces pentru o gară…Citește mai mult

Alexandru Periețeanu a adăugat o fotografie

acum 2 ore

R.I.P
Alexandru

Uniunea Internațională a Căilor Ferate După război au fost înființate diverse asociații internaționale având ca subiect căile ferate. În octombrie-noiembrie 1921, inginerul Periețeanu a participat din partea României la „Conferința Internațională de la Portorose” (oraș aflat atunci în Italia, azi Portorož, în Slovenia). La conferință au luat parte statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Italia, Iugoslavia, România și Ungaria, precum și Imperiul Britanic și Franța. Fiecare din statele succesoare primise teritorii din fostul imperiu dualist și, în consecință, porțiuni din rețeaua feroviară a acestuia. Sarcina participanților la conferință, în așteptarea unei convenții europene, era să stabilească reguli care să fluidizeze transportul internațional de mărfuri și de pasageri între nou-apărutele rețele feroviare. Rolul cel mai important l-a jucat România, care, prin inginerul Periețeanu, a lansat ideea formării unei asociații a căilor ferate europene și a propus ca principiile pentru standardizarea operațiunilor feroviare să fie ratificate la o conferință mai mare, care urma să se desfășoare în scurtă vreme, la Geneva. Periețeanu a susținut ideea și la conferința economică interguvernamentală de la Geneva, din aprilie-mai 1922, iar Conferința de la Paris, din octombrie 1922, la care au participat 27 de state și 46 de rețele feroviare, precum și doi reprezentanți ai Societății Națiunilor,…Citește mai mult

Alexandru Periețeanu a adăugat o fotografie

acum 2 ore

R.I.P
Alexandru

Alte activități Pe 12 august 1918, la București a fost înființată Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), care a fost recunoscută „persoană morală și juridică” prin Decretul lege nr. 3800 din 21 decembrie 1918, publicat în Monitorul Oficial al României la 30 decembrie 1918. Președinte al AGIR a fost ales inginerul Gheorghe Balș, iar consiliul de administrație era alcătuit din 9 membri, printre care Alexandru Periețeanu, Constantin Bușilă, Mihail Florescu și Mihail Manoilescu. Periețeanu a făcut parte și din consiliile de administrație ale altor societăți sau companii cu profil ingineresc, spre exemplu „Societatea Generală de Construcțiuni și Lucrări Publice”, alături de Nicolae Vasilescu-Karpen, Aristide și Mauriciu Blank sau Constantin P. Olănescu, cel din urmă și el fost director al C.F.R., în 1883. În martie 1922, Alexandru Periețeanu a prezentat public primul proiect de autonomie administrativă și financiară a Căilor Ferate Române. Conform proiectului, autonomia administrativă ar fi avut drept scop „punerea la adăpost de fluctuațiile politice, atât a personalului cât și a modului de administrare al averei Statului”. Pentru realizarea acestui scop, inginerul a propus ca felul în care este cheltuit bugetul C.F.R., atât în privința numirilor și avansărilor personalului, cât și în privința contractării lucrărilor și furniturilor, „să…Citește mai mult

Alexandru Periețeanu a adăugat o fotografie

acum 2 ore

R.I.P
Alexandru

Activitatea socială, publicistică și administrativă Alexandru Periețeanu a continuat să fie activ în presă, unde a publicat articole și a dat interviuri, a ținut numeroase conferințe pe diverse subiecte, a făcut parte din diverse companii și societăți anonime și a luat parte la viața politică. A fost membru al societății anonime „Cina”, alături de principele Constantin Basarab Brâncoveanu, bancherul grec N.T. Filitis sau Aurel Solacolu, dar și al primei „Societăți trainice de ingineri și tehnicieni români”, prestigioasa Societate Politehnica, al cărei membru a devenit pe 3 decembrie 1895. În 1928, Periețeanu a analizat în presă cauzele accidentului feroviar de la Recea, explicând lipsa aparatelor de siguranță din stația Recea și criticând „salariile de mizerii, favoritismul și demoralizarea generală” din sistemul feroviar. Un an mai târziu, într-un articol din ziarul Vremea, el a identificat motivele apariției marii crizei economice în România și în Europa, sugerând și soluțiile care ar fi trebuit aplicate pentru însănătoșirea economiei. În mod corect și prescient, Periețeanu a anticipat și durata crizei: „calvarul va fi lung și greu dar însănătoșirea sigură”. În 1930, într-un editorial din același ziar, el a analizat în detaliu situația căilor de comunicație românești, inclusiv printr-o comparație pe provincii istorice, unde starea infrastructurii…Citește mai mult

Alexandru Periețeanu a lăsat un gând

acum 2 ore

Activitatea politică Alexandru Periețeanu a fost membru al Partidul Naționalist al Poporului (PNP), condus de Nicolae Iorga și avându-i printre fruntași pe Constantin Argetoianu. În 1925, PNP a fuzionat cu Partidul Național al lui Iuliu Maniu, păstrându-se numele acestuia din urmă. În 1926, în timp ce Maniu și Ion Mihalache discutau despre fuziunea dintre Partidul Național și Partidul Țărănesc, Iorga și Argetoianu l-au avertizat pe Maniu împotriva unei fuziuni pripite, solicitând amânarea acesteia. Împreună cu Nicolae Lahovary, generalul Mihail Aslan și alții, Alexandru Periețeanu s-a raliat poziției lui Iorga și Argetoianu. Totuși, negocierile dintre cele două partide au mers mai departe, iar Maniu și Ion Mihalache au semnat un acord de fuziune în septembrie 1926. Nemulțumiți, Iorga, Argetoianu și apropiații lor, printre care și Periețeanu, au demisionat din partid. În iunie 1929, Grigore Filipescu, Nicolae Miclescu, Alexandru Periețeanu, Henric Oteteleșeanu și alții, au înființat Liga Vlad Țepeș, un partid cu program politic și orientare conservatoare, iar Alexandru Periețeanu a fost însărcinat cu elaborarea doctrinei economice a acestuia. În 1931, Liga Vlad Țepeș a participat la alegerile generale în cadrul unui cartel electoral denumit „Uniunea Națională”, din care mai făceau parte alte partide conservatoare, naționaliste sau formațiuni mai mici. Periețeanu a…Citește mai mult

Alexandru Periețeanu a lăsat un gând

acum 2 ore

Deces Inginerul Alexandru Periețeanu a încetat din viață pe 11 august 1941, „după o lungă și grea suferință”, conform necrologului publicat de familia îndoliată. Trupul fostului director al C.F.R. a fost depus la capela cimitirului Bellu, unde a fost înmormântat pe 13 august 1941. La înmormântare au fost prezenți numeroși prieteni ai defunctului și alte personalități, iar panegiricul a fost rostit de inspectorul general al C.F.R., inginerul Mihail M. Cosminschi.

Alexandru Periețeanu a lăsat un gând

acum 2 ore

Distincții În 1908, în timp ce era impiegat de mișcare la C.F.R., Alexandru Periețeanu a fost decorat cu medalia de Ofițer al Ordinului Național „Serviciul Civil”. Pentru activitatea din fruntea C.F.R. în timpul Primului Război Mondial, Periețeanu a fost distins cu Legiunea de onoare.