Iuliu Maniu

Iuliu Maniu a adăugat o fotografie

acum 5 ore

R.I.P
Iuliu

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Șimleu Silvaniei, Austro-Ungaria – d. 5 februarie 1953, Sighet, România) a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. Este membru de onoare al Academiei Române (1919).

Iuliu Maniu a adăugat o fotografie

acum 5 ore

R.I.P
Iuliu

Originea și studiile Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873 în localitatea Șimleu Silvaniei, pe atunci în comitatul Sălaj (în județul Sălaj de astăzi), fiu al lui Ioan și Clara Maniu. Tatăl său, Ioan Maniu (1833-1895), a crescut în casa unchiului, Simion Bărnuțiu, urmând studiile juridice la Pesta și Viena. În 1865 Ioan Maniu s-a căsătorit cu Clara Maniu, născută Coroianu (fiica vicarului greco-catolic al Silvaniei, Demetriu Coroianu), cu care a avut 9 copii: Scipio (decedat în anii studenției), Cassiu (1867-1943), Elena (1869-1935, căsătorită cu pr. dr. Ioan Pop, care va deveni vicar foraneu greco-catolic de Rodna și împreună cu care are mai mulți copii, care vor fi crescuți de Iuliu Maniu după moartea prematură a tatălui, între aceștia fiind și Ionel Pop), Ionel (decedat în adolescență), Iuliu (1873-1953), Cornelia (1876-1956), Sabina (1883-1905), Emilia (decedată la 2 ani) și Iuliana (decedată de mică). Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleu Silvaniei și Bădăcin, a urmat școala primară la Blaj și liceul reformat calvin din Zalău. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Cluj (în anii 1891-1896) apoi, a continuat la Budapesta și la Viena, unde a devenit doctor în drept în anul 1896. Revenit în Transilvania, s-a…Citește mai mult

Iuliu Maniu a adăugat o fotografie

acum 5 ore

R.I.P
Iuliu

În Imperiul Austro-Ungar Iuliu Maniu și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Român din Transilvania. Debutează totodată ca membru, iar apoi președinte al Societății Academice „Petru Maior”, fiind cooptat în 1897, la numai 24 de ani, în comitetul de conducere al PNR. În Monarhia Austro-Ungară, a fost ales, în 1906, în Parlamentul din Budapesta, ca deputat de Vințu de Jos, comitatul Alba, activitatea sa parlamentară dezvăluindu-i curajul și intransigența. Pe 22 mai 1906 ține primul său discurs în Dieta de la Budapesta. O rudă îndepărtată de-a sa, Aurel Maniu, tot avocat de profesie, a fost de asemenea parlamentar la Budapesta. În iunie 1915 Maniu a fost încorporat în Armata Comună austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a fost demobilizat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu personalități de primă mărime ale Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania, precum Gheorghe Pop de Băsești și Ștefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat. Imediat după întoarcerea din Italia, Maniu a fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității române din Transilvania, înființând, la 30 octombrie 1918, la Viena, Consiliul Național al Românilor din Transilvania. A sosit la Arad în 14 noiembrie…Citește mai mult

Iuliu Maniu a adăugat o fotografie

acum 5 ore

R.I.P
Iuliu

După dizolvarea Consiliului Dirigent la 4 aprilie 1920, de Guvernul Alexandru Averescu (2), relațiile dintre Iuliu Maniu și politicienii din București s-au înrăutățit. Acuzând favorizarea PNL și împingerea intelectualității ardelene într-un con de umbră, Maniu a refuzat să voteze Constituția din 1923, considerând-o prea centralistă și invocând chestiuni de principiu. Partidul Național Român din Transilvania a reclamat prin vocea lui Iuliu Maniu faptul că modificarea Constituției din 1866 putea fi făcută doar prin alegerea unei Adunări Constituante, așa cum era prevăzut la art. 128. În loc să procedeze astfel, guvernul condus de Ion I. C. Brătianu a profitat de faptul că PNL-ul câștigase alegerile din martie 1922, și nevrând să riște alegerea unei constituante, a pus Senatul și Camera Deputaților să voteze, la 26 martie respectiv 27 martie 1923, o nouă constituție, folosindu-se, astfel, de majoritatea de care dispunea în Parlament. Alegătorii din martie 1922 nu-i învestiseră pe cei pe care i-au ales cu dreptul de a modifica Legea Fundamentală, ci aleseseră un parlament obișnuit, cu puteri obișnuite, care trebuia să se supună prevederilor Constituției, nefiind deasupra ei. Conferirea acestui parlament a calității de Adunare Națională Constituantă, ilustra intenția guvernului liberal de a forța adoptarea unei legi fundamentale cu acceptul…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Criza dinastică din anii 1920 a pus principalele partide politice (PNL și PNȚ) pe poziții opuse. Guvernul Ion I.C. Brătianu a dat mai multe lovituri taberei carliste (alcătuită din susținătorii lui Carol al II-lea): în octombrie 1927, a fost arestat Mihail Manoilescu, ”unul dintre cei mai înfocați carliști”, fiind acuzat de tulburarea ordinii constituționale a statului. După moartea lui Ion I.C. Brătianu, ”în campania sa vizând răsturnarea liberalilor de la putere, Partidul Național Țărănesc nu a ezitat să agite problema revenirii lui Carol. După cum explica Iuliu Maniu, Regența instaurată în 1926 era slabă, iar în țară se crease un puternic curent de opinie favorabil reîntoarcerii în țară și pe tron a moștenitorului de drept al tronului: ”Regența, care după moartea regelui Ferdinand a preluat prerogativele regelui Mihai pe timpul minoratului său, era slabă. Prințul Nicolae nu avea nici o tragere de inimă să-și îndeplinească rolul ce i se încredințase. Patriarhul Miron se mulțumea să acumuleze bani și să-și protejeze acoliții. Regentul Buzdugan, singurul demnitar care-și îndeplinea rolul cu convingere, nu putea face față, în mod obiectiv, sarcinilor constituționale, fiind subiectiv și angrenat în sfera de interese a partidului liberal. Armata simțea nevoia unei căpetenii, Prințul Nicolae neavând vocațiunea de…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

În cadrul înțelegerilor privind întronarea succesorului regelui Ferdinand ar fi intrat și plănuita încoronare a lui Carol la Alba Iulia, pentru care manifestele au fost imprimate în Ungaria. Întreaga acțiune a fost dejucată de serviciile române de informații, care au obținut de la guvernul englez expulzarea lui Carol din Marea Britanie (unde acesta aștepta desfășurarea evenimentelor). În schimb, Carol a dus imediat o politică proprie, nu a mai recunoscut cele promise (că-și va relua căsnicia cu regina Elena, mama regelui Mihai ș.a.) și l-a înlăturat pe Maniu rapid de la guvernare. Iuliu Maniu s-a opus în permanență guvernării autocratice a regelui Carol al II-lea, iar în particular înființării în 15 decembrie 1938 a Frontului Renașterii Naționale, o formațiune totalitară, care dădea startul unipartidismului român. În aceeași zi de 15 decembrie 1938, Iuliu Maniu și alți cincizeci de membri importanți (ardeleni și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938, în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării. După eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, Maniu…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Astfel, o mărturie a lui Corneliu Coposu din perioada statului național legionar arată că Partidul Național Țărănesc a fost una dintre țintele terorismului criminal legionar. În notele inedite ale lui Corneliu Coposu, publicate abia în 2014, „Seniorul” povestește că la zece minute după ridicarea de acasă a lui Madgearu, care, la vremea respectivă, era secretarul general al Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu a fost sunat de doamna Madgearu, care i-a povestit că soțul îi fusese ridicat de acasă de către legionari. După ce Maniu și Coposu s-au dus la locuința lui Madgearu, iar președintele PNȚ l-a sunat pe secretarul general al Ministerului de Interne, colonelul Rioșianu, care i-a explicat că autoritățile (nelegionare) nu știau nimic despre acest caz. Maniu l-a trimis pe Coposu atât la Ministerul de Interne, de unde a primit din partea lui Rioșianu două pistoale și cartușe, precum și instrucțiuni precise despre cum să procedeze dacă vin legionarii și la Maniu: „trageți în ei, ca în câini, pe răspunderea mea!”.. Seara pe la ora 18 s-a primit înștiințarea oficială a asasinării lui Virgil Madgearu. Maniu și Coposu s-au deplasat de urgență la locul asasinatului.. Începând cu 1940, Maniu a fost…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

După 23 august 1944 Maniu a luptat împotriva preluării țării de către comuniști, proces pe care a refuzat să-l accepte, încrezător în sprijinul marilor puteri occidentale. La 1 noiembrie 1944 Iuliu Maniu îl întreba printr-o telegramă pe vicemareșalului Donald Stevenson dacă guvernul britanic are de gând să predea România Uniunii Sovietice, răspunsul fiind negativ. Pe 8 noiembrie însă ministrul de externe al Marii Britanii (Foreign Office) îi scria reprezentantului său la București (John Le Rougetel) într-o telegramă strict confidențială că înțelegerea dintre Churchill și Stalin privind Grecia și România orientează politica britanică. S-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației, inclusiv prin memorii adresate puterilor occidentale. A obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști. În urma înscenării de la Tămădău a fost arestat, la 14 iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe viață. Avea 74 de ani și a fost trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinului de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august 1951…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Numismatică Cu prilejul Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, la 26 noiembrie 2018, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția numismaților, un set de monede; pe aversul fiecăreia dintre monedele din set este gravată o prelucrare a unei fotografii de Samoilă Mârza, textele (în arc de cerc) ROMANIA și MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA, valoarea nominală, stema României și milesimul (anul de emisiune) 2018. Pe reversul fiecărei monede sunt gravate efigiile lui Ștefan Cicio Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu. Monedele de aur au valoarea nominală de 500 de lei (200 de exemplare), monedele de argint au valoarea nominală de 10 lei (200 de exemplare), iar cele de metal comun au valoarea nominală de 50 de bani (5.000 de exemplare), toate de calitate proof. Au fost emise, în același set de monede, 1.000.000 de monede de metal comun de calitate UNC (necirculate). Banca Națională a României a pus în circulație, la 6 februarie 2023, în atenția numismaților, o monedă comemorativă de aur, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu. Întreaga emisiune de 1.000 de exemplare este de calitate proof. Moneda este rotundă, cu titlul de…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Pe avers au fost gravate imaginea palatului Adunării Deputaților din București, în perioada interbelică, inscripția ROMANIA, în arc de cerc, milesimul 2023, stema României și valoarea nominală 500 LEI. Pe revers au fost gravate portretul lui Iuliu Maniu, semnătura acestuia precum și anii între care a trăit acesta 1873 și 1953.

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Ediții Iuliu Maniu, Discursuri parlamentare rostite în Camera Ungariei, 29 mai-31 iulie 1906, Tipografia Seminarului Arhidiecezan, Blaj, 1906. Alexandru Aurel S. Morariu. Iuliu Maniu - Trei discursuri.

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Bibliografie N. Carandino, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste, ediție îngrijită de Paul Lăzărescu, note de Andrea Dobeș (București: Fundația Academia Civică, 2017; Corneliu Coposu, File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983, ediție îngrijită de Doina Alexandru, București, Editura Vremea, 2014. ISBN 978-973-645-647-3. Andreea Dobeș (2008). Iuliu Maniu - Un creator de istorie. București: Fundația Academia Civică. ISBN 973-8214-18-6. Giurescu, Dinu (1996), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All, ISBN 973-571-035-8 Cornel Grad, Documenta: 1939. Iuliu Maniu vs. Dictatura carlistă. In: Limes, 1999, 2, nr. 3-4, p. 45-68. Nicolae Iorga, Istoria unei legende: Iuliu Maniu, Tiparul datina românească, Văleni de Munte, 1934 Ionel Pop, Z. Boila, Matei Boilă (1998). Amintiri despre Iuliu Maniu. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Procesul lui Iuliu Maniu. Documentele procesului conducătorilor Partidului Național Țărănesc. Editura Saeculum. Procesul Mareșalului Antonescu. Documente, ediție prefațată și îngrijită de Marcel-Dumitru Ciucă, cuvânt înainte de Iosif Constantin Drăgan. 2 volume. Editura SAECULUM LO., Editura EUROPA NOVA, București, 1996. ISBN 973-97020-8-2. Ioan Scurtu (1995). Iuliu Maniu. București: Editura Enciclopedică. Ioan Scurtu (2004). Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Volumul II - Ferdninant I. București: Editura Enciclopedică, ediția a II-a. ISBN 973-45-0439-8.…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M Site dedicat lui Maniu, realizat de parohia greco-catolică din Bădăcin Arhivat în 20 iunie 2012, la Wayback Machine. Ioan Scurtu — Istoria românilor între anii 1918-1940, Personalitatea lui Iuliu Maniu Articole despre Iuliu Maniu Arhivat în 28 aprilie 2014, la Wayback Machine., la Jurnalul Național (tag: Maniu) Articole despre Iuliu Maniu Arhivat în 28 aprilie 2014, la Wayback Machine., la Jurnalul Național (tag: Iuliu Maniu) In memoriam Iuliu Maniu, 59 de ani de la moartea sa/Acasă la Iuliu Maniu Arhivat în 7 februarie 2012, la Wayback Machine., 6 februarie 2012, Camelia Pop, Foaia Transilvană Iuliu Maniu, împotriva tuturor, 1 septembrie 2005, Mihai Pelin, Jurnalul Național Alta istorie peste care se trece ca si cum n-ar fi fost, 15 septembrie 2005, Mihai Pelin, Jurnalul Național Istorie - Englezii și Maniu, 22 septembrie 2005, Mihai Pelin, Jurnalul Național Comunism - Disparitia elitei "de tip vechi", 28 noiembrie 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Național Amintiri despre Iuliu Maniu: "Ochii lui albaștri impuneau respect", 1 decembrie 2007, Toma Roman Jr, Jurnalul Național CONTROVERSĂ/A vrut Iuliu Maniu autonomia Ardealului? Arhivat în 21 iunie 2012, la Wayback Machine., 28 noiembrie 2008, Ilarion Tiu, Jurnalul Național "Istoricii" si…Citește mai mult

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Lovitură de teatru - Înscenarea de la Tămădau, 16 august 2006, Cristina Vohn, Jurnalul Național Pagini de istorie - "Procesul Maniu", 29 noiembrie 2006, Ilarion Tiu, Jurnalul Național Comuniștii au vrut să-l aducă la proces pe Maniu fără guler și cravată Arhivat în 1 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 27 octombrie 2011, Laurențiu Ungureanu, Historia Închisoarea

Iuliu Maniu a publicat o actualizare

acum 5 ore

Ultimele zile ale lui Iuliu Maniu Arhivat în 30 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 27 ianuarie 2012, Virgil Lazar, România liberă