🔍 MăreșteIn memoriam
Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, România – d. 22 decembrie 1956, București, România) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, România – d. 22 decembrie 1956, București, România) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Copilăria și studiile A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira (n. Luca-Asandei), iar școala primară o începe în satul natal în clasa mamei sale. Încă de la 5 ani învață să citească de la elevii mamei sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial tatăl pleacă pe front, iar familia se refugiază în comuna Mihăești, satul Văcarea, lângă Câmpulung-Muscel. În mai 1945, familia se întoarce în Moldova și se stabilește la Mălini. A urmat Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni între anii 1947 - 1951, perioadă în care scrie versuri, iar la sfârșitul lui 1950, participă la o consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova, în calitate de secretar al cenaclului literar din Fălticeni, care are loc la Iași, unde se remarcă după ce recită poezia Fii dârz și luptă, Nicolae!, poezie care-i va fi publicată în Iașul nou și în ziarul Lupta poporului din Suceava. În mai 1951 a obținut premiul întâi, la Olimpiada națională de limba română care a avut loc la București, iar cu această ocazie câștigă admirația redactorilor revistei Viața Românească, care-i publică poezia Gazeta de stradă. În ianuarie 1952, la inițiativa lui Constantin Ciopraga, Labiș a fost transferat la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iași, unde a devenit…
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Activitatea literară La data de 15 septembrie 1952, Labiș a început să urmeze cursurile de la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București, unde i-a avut ca profesori pe Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu, iar printre colegi pe Florin Mugur, Lucian Raicu, Ion Gheorghe, Radu Cosașu, Doina Sălăjan, Gheorghe Tomozei, Mihai Negulescu. Aici s-a impus, grație înzestrării sale poetice și intelectuale excepționale, ca lider de opinie. Deși a îmbrățișat, la început, ideile regimului comunist de guvernământ, cântându-i laude într-un număr de poezii, devenind o stea în cadrul partidului, în februarie 1953, departamentul său a purtat discuții cu privire la presupusele lui „abateri de la moralitatea școlii și disciplină”. În primăvara anului 1954, în cadrul Uniunii Tineretului Muncitor (UTM) au avut loc de asemenea discuții despre comportamentul său și s-a decis expulzarea sa din rândurile organizației. Cu toate acestea, pedeapsa nu a fost confirmată de organele superioare, propunerile fiind de fiecare dată refuzate de Mihail Sadoveanu, cel ce era la vremea respectivă președinte. De asemenea, acest fapt a fost relatat în cartea „O istorie anecdotică a literaturii române”. La absolvire a fost angajat ca redactor la revista Contemporanul, apoi la Gazeta literară. Începând din toamna lui…
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Sfârșitul În noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956, la scurt timp după aniversarea împlinirii a 21 de ani, Labiș, care petrecuse câteva ore în compania unor cunoștințe și consumând țuică la Casa Capșa și apoi la restaurantul Victoria, a fost victima unui grav accident de tramvai. După ce i-a fost refuzată internarea la spitalele Colțea și Central , spre zorii zilei de 10 decembrie a fost internat la Spitalul de Urgență. Acolo, de pe patul de spital i-a șoptit un poem prietenului său, scriitorul Aurel Covaci, poem care a fost inclus în volumul postum Lupta cu inerția:
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi.
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă... Tudor Vianu scria: „Clonțul de fier al pasărei de pradă, acel care împinge și sfâșie, este un simbol. Când i-a simțit ascuțișul și trupul i s-a desfăcut din legături, a glumit ca un nou Villon. A văzut puii gaiței, ciugulind urmele poetului Nicolae Labiș, <<o amintire frumoasă>>. A dictat aceste versuri pe patul de suferință, în puținele zile pe care le-a mai trăit...” În ciuda eforturilor medicilor și o mobilizare spirituală a colegilor săi scriitori, cunoștințe și prieteni, starea lui s-a înrăutățit inexorabil, iar la 22 decembrie 1956, la ora 2 dimineața, a decedat. Dr. Firică, medicul care s-a ocupat de cazul lui Labiș, a declarat: Mi-a revenit trista sarcină să constat, încă de la primul examen, că accidentatul nu avea nici o șansă: măduva era complet secționată. Tot ce puteam face era să-i prelungim viața cu câteva zile. Trupul neînsuflețit a fost depus pentru ultimile omagii la Casa Scriitorilor. A fost înmormântat la cimitirul Bellu. Reputația lui Nicolae Labiș a crescut după moarte, fiind perceput ca simbolul unei noi generații, numită „generația Labiș” (Gheorghe Tomozei, Florin Mugur, Aurel Covaci, Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Ion Gheorghe ș.a.).
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Controverse privind accidentul de tramvai Ipoteza oficială a accidentului de tramvai este că Nicolae Labiș, aflat în stare de ebrietate, a alunecat fatal între bordura și platforma stației de tramvai de la Colțea, fiind prins între grătarele celor două vagoane ale tramvaiului. În procesul-verbal semnat în ziua de 25 decembrie 1956 de balerina Maria Polevoi, cu care poetul urma să aibă o întâlnire în acea noapte, a susținut că ceea ce s-a întâmplat pe refugiul de la Colțea a fost un simplu accident. Cele susținute de Maria Polevoi au fost confirmate și de Isac-Grișa Schwartzman, un alt martor ocular, mărturie consemnată de Gheorghe Tomozei în volumul Moartea unui poet și de vatmanul tramvaiului, Udroiu Marin, care a declarat: ... când a ajuns la cca 4 metri de capătul refugiului de tramvai, înainte de a opri tramvaiul pe loc, numitul Labiș Nicolae , domiciliat în București,…care se afla sub influența băuturilor alcoolice a luat tramvaiul din mers urcându-se pe la ușa din față a remorcii. Urcându-se pe scară, neputând ținându-se a căzut jos apucându-l platforma remorcii și scara iar la țipetele publicului tramvaiul a oprit după care a fost scos de sub scară și transportat la Spitalui Colțea, rămânând internat. În…
Nicolae Labiș a adăugat o fotografie
acum 2 ore
Viața și opera, lași, 2001 Lupta cu inerția la timpul prezent (ediție critică), Timișoara, 2001
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
Opera poetică, Chișinău, 2005 Dincolo de fruntariile poeziei, I (proză, dramaturgie), Suceava, 2005 Nicolae Labiș, folclorist (antologie folclorică), Suceava, 2006
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
Puiul de cerb, Suceava, 2010 Dincolo de fruntariile poeziei, II (texte critice), Suceava, 2011
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
In memoriam Casa memorială „Nicolae Labiș” din Mălini, județul Suceava Mormântul lui Nicolae Labiș din Cimitirul Șerban Vodă - Bellu, București
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
Opere traduse Possenpitz und Murrematz. Deutsch von Lotte Berg. Ilustr von Angi Petrescu Tiparescu. Bukarest: Jugendverlag, 1963. 69p. - Pacalici si Tândalet . Erste Liebe. /Poezie/. Nachdichtungen von Lotte Berg; Else Kornis. Bukarest: Literatur-Verlag. 1964. 194p. - Primele iubiri. La morte de la biche = Moartea căprioarei. Trad. Nicolaus Claude. În: RUSU, Valeriu. Petite anthologie de poésie roumaine moderne = Mică antologie de poezie română modernă. 1975, p.302-307. Le maître = Meșterul. Trad. Marie-Laure Polèse; Cécile Hubaud. În: RUSU, Valeriu. Petite anthologie de poésie roumaine moderne = Mică antologie de poezie română modernă. 1975, p.308-311. I am the spirit of the deep = Sunt spiritul adâncurilor. Trad. Ioana Deligiorgis. În: 100 Years of Romanian Poetry. 1982, p.284-285.
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
Lectură suplimentară Labiș, albatrosul ucis: eseu monografic, Ștefan Bitan, Editura Dacia, 1970 Nicolae Labiș, Ion Bălu, Editura Albatros, 1982 Nicolae Labiș: monografie, Florentin Popescu, Editura Vestala, 2006
Nicolae Labiș a publicat o actualizare
acum 2 ore
"Nicolae Labiș - Note biografice", romanianvoice.com Poezii inedite, 30 noiembrie 2009, Jurnalul Național