Sevilla Pastor

Sevilla Pastor a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Sevilla

Origine S-a născut la 25 ianuarie 1906 în orașul Iași („capitala teatrului idiș”), ca fiică a actorilor Rosa și Moise (Maurice) Siegler, și, după unele surse, a primit numele Șeiva. Provenea dintr-o familie de actori evrei, care au jucat pe scenele teatrale din mai multe țări și au bucurat mai multe generații de spectatori. Tatăl Sevillei, Moise (Maurice) Siegler, cunoscut și ca Moișe sau Moris Siegler, Moritz sau Moses Belzer, se născuse în orașul Iași la 18 februarie 1878 (sau, după alte surse, la 26 februarie 1876, 15 mai 1876 sau chiar în 1879), urmase cursurile școlii populare evreiești, cântase ca tenor în corul Sinagogii Mari din oraș și, împotriva voinței părinților săi, își începuse cariera ca actor în trupele idiș din România. A fost angajat inițial în trupa lui Zigmund Mogulescu, apoi, devenind tot mai pasionat de teatru, și-a format temporar o trupă proprie, cu care a pus în scenă piesa Ahașveroș a lui Avram Goldfaden, în care el însuși a interpretat rolul reginei Estera. Trupa lui s-a destrămat, așa că Siegler s-a angajat în trupa lui Marcu Segalescu (Mordechai Segalescu), care juca la Fălticeni, și, mai apoi, a făcut parte timp de doi ani din trupa lui Avraham…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Lectură suplimentară Brigitte Dalinger, Yiddish Theater in Vienna (în engleză) Brigitte Dalinger, „Chassidische Seelenwanderung” und „Brachial-Boulevard”: Zur Rezeption jiddischer Theatergastspiele in Wien nach 1945 Milli Segal și Brigitte Ungar-Klein, Jiddisches Theater in Wien: eine Dokumentation, Jüdisches Institut für Erwachsenenbildung, Viena, 2004, p. 11.

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Dobândirea unui renume internațional Trupa Siegler–Pastor a efectuat turnee în România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și Austria și a jucat adesea pe scenele teatrelor idiș din Viena la sfârșitul anilor 1920 și în prima parte a anilor 1930, devenind foarte populară. Membrii trupei erau în anii 1930 următorii artiști: Moris Siegler (dir. trupei), Roza Siegler, Sevilla Pastor, Muni Pastor, Erna Siegler, Samuel Kosovski, Boris Lidin, Marcu Zolotaref, Avram Aș, Ella Silber, Rașela Kosovski, Leon Riegler, Dolly Nachbar, Avram Bercovici, Moșe David Maherovski, Haim și Roza Guttman, precum și fetița Ellei, Charlotte (care a devenit ulterior actrița Charlotte Kuper din New York). Șeful orchestrei era tânărul violonist Marcel Kreisler. Trupa juca îndeosebi spectacole muzicale de operetă (Negresa, Mazel Tov⁠(en)[traduceți], Moștenire cu cântec, Bețivana) și spectacole teatrale de comedie, adaptându-și repertoriul în funcție de preferințele publicului, iar presa epocii consemna marele succes public al acestor reprezentații. Turneele aveau loc în principal în orașe românești cu o populație evreiască semnificativă precum București (unde au avut loc spectacole în toamna anului 1931 pe scena Teatrului Liber, în vara anului 1932 pe scena Teatrului „Izbânda”, în vara anului 1933 pe scena Grădinii „Jignița” de pe strada Negru Vodă și în iarna anului 1936 în sala „Roxy”…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Familia Siegler a fost surprinsă la Viena de Anexarea Austriei către Germania Nazistă („Anschluss-ul”) la 12 martie 1938 și a reușit să plece de acolo, iar Erna a fugit în Statele Unite ale Americii, împreună cu fiica ei, Charlotte. Trupa Siegler–Pastor a mai susținut câteva spectacole în Rutenia Carpatică până când s-a destrămat, în urma declanșării celui de-al Doilea Război Mondial. Muniu Pastor, care era cetățean polonez, a fost reținut mai târziu la Łódź și internat în ghetoul orașului. Cei doi soți au putut să corespondeze, dar nu s-au mai văzut niciodată: Muniu Pastor a împărtășit soarta evreilor polonezi și a fost transportat într-un lagăr de concentrare unde a fost ucis. După un șir de numeroase perpeții, Moise și Rosa Siegler s-au întors, împreună cu fiica lor, Sevilla, în România. Impunerea unor politici antisemite restrictive, care presupuneau, printre altele, aprobarea repertoriului de către organele de cenzură, și scăderea posibilităților financiare ale publicului au restrâns condițiile de desfășurare ale activității artistice. Trupa Siegler, având-o cap de afiș pe Sevilla Pastor, a fost nevoită să renunțe la prezentarea unui repertoriu nou și să reia vechiul repertoriu (melodrame și operete ușoare) care se bucurase mai demult de succes. Ocuparea Basarabiei și Bucovinei de…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Membrii trupei Siegler au revenit în România după eliberarea din lagăr și au locuit un timp la Iași, unde au susținut câteva spectacole cu opereta Mașka ca să facă rost de bani pentru a-și reface garderoba. Actorii s-au mutat apoi la București: Rosa Siegler a murit acolo după cel de-al Doilea Război Mondial, iar soțul ei, Moise, și fiica ei, Sevilla, și-au reluat activitatea artistică în cadrul unor trupe teatrale evreiești. Sevilla Pastor a jucat în mai 1945 pe scena Teatrului „Barașeum” în spectacolele Lahn iz gezînt, Herșl Ostropolier (de Moshe Gershenson) și Die rumänische Hasene, cu care au efectuat apoi un turneu prin orașele din Moldova. Membrii trupei Siegler s-au asociat apoi cu actorul Max Morisson, cu care au plecat în turneu în Transilvania și Moldova, și mai pe urmă cu Samoil Fischler și cu soția sa, Sonia Gurman, cu care au mers din nou în turneu. În vara anului 1945, după întoarcerea din turneu, au jucat împreună cu Ruhele Heller, Clara Gottlieb, Erna Ettinger, Max Morisson, Ana și Gusta Teffner, în grădina de pe strada Anton Pann din București. Moris Siegler a făcut parte, alături de fiica lui, Sevilla Pastor, din trupa Teatrului „I.K.U.F.” (Idișer Kultur Ferband), fondat…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Sevilla Pastor a fost una dintre primele actrițe angajate la Teatrul Evreiesc de Stat din București (înființat la 1 august 1948) și a făcut parte timp de 20 de ani din trupa acestei instituții artistice, devenind una din cele mai populare actrițe ale teatrului evreiesc. A interpretat roluri variate în peste 50 de piese din repertoriul clasic evreiesc și universal, printre care soția revizorului din Revizorul de Nikolai Gogol (1948), Golde din Tevie lăptarul⁠(pl)[traduceți] de Șalom Alehem (1950 și 1957), Baba Iahnă din Vrăjitoarea⁠(en)[traduceți] de Avram Goldfaden (1951), mama din Platon Krecet⁠(ru)[traduceți] de Oleksandr Korniiciuk (1952), Feighe din Familia Grünwald de Ludovic Bruckstein (1953), madam Cerneac din Stele rătăcitoare de Șalom Alehem (1955 și 1959), Feciușa din Furtuna⁠(en)[traduceți] de Aleksandr Ostrovski (1957), Rica din Generația din pustiu de Ludovic Bruckstein (1957), „Bețivana”, servitoarea Mahle din Mirale Efros⁠(en)[traduceți] de Jakob Gordin (1958), Pesăniu din Herșele Dubrovner de Jakob Gordin (1959), nevasta autorului din Opinia publică de Aurel Storin (1959), mătușa Dobriș (sora lui Sender) din Sender Blank de Șalom Alehem (1959), Eti-Meni (soția croitorului Șimele Soroker) din Lozul cel mare de Șalom Alehem (1961), soacra din Soacra și nora de Carlo Goldoni (1962), doamna Peachum din Opera de trei parale de…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Sevilla Pastor s-a retras din activitate la sfârșitul anilor 1960, după un turneu triumfal de șase săptămâni (iunie–iulie 1968) întreprins de Teatrul Evreiesc de Stat în Israel cu spectacolul Viața unei actrițe, care a cuprins momente din cele mai populare roluri pe care le-a interpretat în cursul carierei sale, și după ce a sărbătorit în 1969 aniversarea a 50 de ani de carieră teatrală. După ce s-a pensionat, a rămas în România și, potrivit unui interviu apărut în decembrie 1970 în Revista Cultului Mozaic, a început să-și scrie memoriile. Teatrul Evreiesc de Stat a organizat un spectacol intitulat Medalion Sevilla Pastor în ziua de 25 ianuarie 1976, cu prilejul aniversării a 70 de ani de viață ai actriței. Sevilla Pastor a murit la București în decembrie 1981, cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 76 de ani, și a fost înmormântată la 4 ianuarie 1982, ora 14, în Cimitirul evreiesc Giur­giului. Într-un articol omagial scris după moartea actriței, regizorul Franz Auerbach (directorul Teatrului Evreiesc de Stat) a numit-o „marea «vrăjitoare» a scenei evreiești” și i-a făcut următorul portret: „Cu inegalabilul ei joc, de mare naturalețe, și în același timp de o incandescență unică, ea își electriza partenerii și…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Distincții titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (28 ianuarie 1954) „cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Teatrului de Stat din Timișoara, Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Teatrului de Stat din Sibiu, Teatrului Secuesc de Stat din Tg. Mureș, Teatrului de Stat din Orașul Stalin, Teatrului Evreesc de Stat din București și pentru merite deosebite în activitatea artistică” Ordinul Muncii clasa a II-a (20 decembrie 1956) „cu prilejul împlinirii a 80 de ani de existență în Romînia a teatrului în limba idiș și pentru merite deosebite în activitatea artistică” Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (13 decembrie 1968) „pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea Teatrului evreiesc de stat din municipiul București”

Sevilla Pastor a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Sevilla

Sevilla Pastor (n. Sevilla Siegler; n. 25 ianuarie 1906, Iași, România – d. decembrie 1981, București, România) a fost o actriță română de etnie evreiască, care a fost distinsă cu titlul de Artist Emerit. A făcut parte dintr-o familie de actori evrei cu mari merite în popularizarea teatrului în limba idiș și a avut o carieră artistică întinsă pe durata a peste 50 de ani și desfășurată mai întâi în cadrul Trupei Siegler–Pastor (cu care a efectuat turnee în numeroase țări, îndeosebi în Austria) și apoi în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat din București (unde a jucat timp de 20 ani).

Sevilla Pastor a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Sevilla

Moise Siegler a părăsit în anul 1908 trupa lui Axelrod, care juca la Cernăuți, și s-a stabilit, cu familia sa, la Viena, capitala Austro-Ungariei. El a fost angajat inițial în trupa lui Moritz Edelhofer, iar apoi, în perioada 1909–1915, a condus Teatrul Evreiesc⁠(d) (Jüdische Bühne), care juca în sala Hotelului Stefanie⁠(d) din apropiere de Praterstraße⁠(d) (zonă în care s-au stabilit numeroși imigranți evrei din Europa de Est). Sevilla a urmat clasele primare și a început studiile secundare la Viena, dar a abandonat școala la vârsta de 11 ani pentru a-și putea însoți părinții în turnee. Teatrul Evreiesc din Viena a pus în scenă în acea vreme spectacole muzicale și de vodevil, precum și piese în limba idiș scrise, printre alții, de Jakob Gordin, Schalom Asch și Perez Hirschbein⁠(d). În lunile de vară trupa Teatrului Evreiesc din Viena a efectuat turnee la Marienbad, Franzensbad, Praga și Cernăuți, ajungând de câteva ori și în România. Sevilla a apărut pentru prima oară pe scenă la vârsta de 4 ani în trupa tatălui ei și i-a însoțit adesea pe părinții ei în turnee, dansând, împreună cu surorile ei și cu actrița Jeni Selțer, în cadrul scheciurilor comice reprezentate la sfârșitul spectacolelor teatrale. Activitatea teatrului…Citește mai mult

Sevilla Pastor a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Sevilla

Ascensiunea artistică Prinsă de pasiunea teatrului, a jucat alături de părinții și de surorile ei în cadrul trupei înființate de tatăl ei adoptiv. Cariera artistică a Sevillei a fost îndrumată de artiști renumiți precum actorul și pedagogul Șmil (Samuel) Iris (care i-a predat lecții de mimică și de dicție idiș), regizorul Iacob Sternberg, Iacob Botoșanski, Mișa Fișzohn, I. Arco, Jacob Silbert și Moisei Altman, precum și de compozitorul și dirijorul Livik Segal. „Acești dascăli ai mei întru măiestrie actoricească m-au învățat că a sluji scena înseamnă a i te dedica cu trup și suflet, a nu precupeți nici un efort. Nu o dată am jucat bolnavă, cu febră, dar aplauzele publicului mă vindecau”, mărturisea actrița. Trupele idiș se înmulțiseră în România în cursul anilor 1920, iar familii întregi de actori jucau pe scenele teatrelor evreiești: Ettinger, Friedman, Glückman, Goldenberg, Sadigursky etc. Aveau loc permanent spectacole fie ale unor trupe autohtone, fie ale unor trupe din străinătate venite în turneu, iar publicul participa cu entuziasm. Trupa Siegler a jucat multă vreme, la fel ca și celelalte trupe, spectacole de operetă și melodrame sentimentale pentru că acestea aduceau venituri mai mari, iar uneori chiar și piese ale scriitorilor clasici ai literaturii idiș…Citește mai mult

Sevilla Pastor a publicat o actualizare

acum 8 ore

Bibliografie Franz Auerbach, „In memoriam: Sevilla Pastor”, în revista Teatrul, anul XXVII, nr. 2, februarie 1982, p. 87. Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc în România, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Integral (Grupul de Edituri Universalia), București, 1998 [1982]. Brigitte Dalinger, «Verloschene Sterne»: Geschichte des jüdischen Theaters in Wien, Picus Verlag, Wien [Viena], 1998, pp. 213–214 și 250–251. ISBN: 3-85452-420-X. Brigitte Dalinger (2013). Quellenedition zur Geschichte des jüdischen Theaters in Wien. Berlin: De Gruyter. pp. 160–163. ISBN 978-3-484-65142-5. Ilse Korotin⁠(d) (ed.), biografıA. Lexikon österreichischer Frauen, vol. 3 (P–Z), Böhlau, Wien/Köln/Weimar, 2016, p. 2471. ISBN: 978-3-205-79590-2. Marius Mircu, „«Sevilla Pastor» – piesă istorică în cinci acte, cu prolog și epilog, cu cor, cu cîntece și dansuri, cu plîns și rîs, cu multe personaje și cu foarte mult public”, în Revista Cultului Mozaic, anul XV, Kislev 5731, nr. 242, 1 decembrie 1970, pp. 6–7. Sevilla Pastor, „Amintiri și realități...”, în revista Flacăra, anul III, nr. 24 (49), 15 decembrie 1954, p. 25. Iulian Schwartz, „De vorbă cu... artista emerită Sevilla Pastor”, în Revista Cultului Mozaic, anul XII, Elul 5727, nr. 169, 15 septembrie 1967, p. 5.