🔍 MăreșteIn memoriam
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș, România – d. 23 noiembrie 1923, București, România) a fost un scriitor român de avangardă.
Urmuz a adăugat 2 fotografii
acum 38 minute
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș, România – d. 23 noiembrie 1923, București, România) a fost un scriitor român de avangardă.
Urmuz a adăugat 2 fotografii
acum 39 minute
Nume Numele de naștere al lui Urmuz a fost Dimitrie Dim. Ionescu-Buzĕu (Buzău, după ortografia vremii), schimbat în Dimitrie Dim. Dumitrescu-Buzĕu când era încă copil și mai târziu stabilit ca Demetru Dem. Demetrescu-Buzău. Numele de familie Demetrescu a fost în realitate un patronim folosind sufixul -escu: tatăl său era cunoscut sub numele de Dimitrie (Demetru, Dumitru) Ionescu-Buzău. Particula atașată Buzău (Buzĕu în grafia mai veche), confirmă faptul că familia și-a urmărit rădăcinile din orașul omonim. Potrivit lui George Ciprian, încă din gimnaziu scriitorul își invita colegii să-i spună Ciriviș (variantă a termenului "cerviș", însemnând "grăsime topită") sau Mitică (diminutiv de la Dumitru) După ce a urmat cursurile școlii primare în Curtea de Argeș, este înscris la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, unde este coleg cu Vasile Voiculescu și George Ciprian, iar împreună cu aceștia înființează societate Cap de rățoi. Numele sub care scriitorul este universal cunoscut a fost selectat și impus public de către Arghezi, cu doar un an înainte ca Urmuz să se sinucidă. Varianta Ormuz, uneori redată ca Urmuz, a fost folosită ca pseudonim și de către activistul și romancierul A. L. Zissu. Cuvântul [h]urmuz, explicat de lingviști ca o adăugare curioasă a lexicii românești, înseamnă în general…
Urmuz a adăugat 2 fotografii
acum 40 minute
Copilărie Mitică a fost fiul cel mare al unei familii din clasa de mijloc: tatăl său, descris de Ciprian drept "om scund și ciufut" a lucrat ca medic. În timpul liber, Ionescu-Buzeu Sr. a fost un intelectual preocupat de știință și refractar oricăror înclinații artistice. Soția sa, mama scriitorului, a fost Eliza născută Pașcani, sora doctorului, chimistului și profesorului la Universitatea din Paris Cristien Pașcani. Urmuz a avut numeroși frați și surori. Una dintre surorile lui Urmuz, Eliza (căsătorită Vorvoreanu) a fost ulterior o sursă principală de informare despre copilăria și adolescența autorului. Viitorul Urmuz s-a născut la Curtea de Argeș, în nordul Munteniei și, la vârsta de cinci ani, a petrecut un an la Paris cu părinții săi. Familia s-a stabilit în cele din urmă în capitala României, București, unde tatăl său a fost profesor de igienă la Colegiul Național Matei Basarab, mai târziu inspector de sănătate al orașului și a închiriat case în cartierul Mănăstirea Antim. Tânărul Mitică a fost descris de sora sa ca fiind în mare parte nepretențios și introvertit, fascinat de descoperirea științifică și, din anii copilăriei, un cititor pasionat de cărțile science-fiction ale lui Jules Verne. Mai târziu, el s-a familiarizat și a fost…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 41 minute
Tinerețea Câțiva ani mai târziu, în timp ce s-a înscris la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Urmuz și-a exprimat interesul pentru ironizarea severității profesorilor săi. Un episod timpuriu este atestat de Ciprian: amuzat de crearea unei asociații de studenți naționaliști "Vivat Dacia", Urmuz se dă drept membru al acesteia și sugerează celor dornici de integrare că tariful de admitere va consta în capete de rață. Potrivit lui Ciprian, aceste evenimente și-au pierdut repede valoarea de șoc, determinându-l pe el și și pe Urmuz "s-o ia pe străzi" unde experimentul favorit era acela de a acosta trecători și de a-i convinge să-și prezinte documentele de identitate. Succesul a fost uriaș, creând în interiorul școlii un adevărat cult pro-Urmuz (fanii lui chiar șicanau "Vivat Dacia" să accepte orătănii ca mijloc de plată înainte ca societatea să se dizolve). Un alt coleg, viitorul poet tradiționalist Vasile Voiculescu, l-a reamintit pe tânărul Urmuz ca fiind "un tânăr genial", umorul său fiind "cerebral, mai greu de detectat și apreciat". Grupul de bază al discipolilor lui Urmuz, organizat ca o societate secretă, l-a inclus pe Ciprian (poreclit "Macferlan" de Urmuz), Alexandru "Bălălău" Bujoreanu și Costică "Pentagon" Grigorescu, cunoscuți împreună ca "pahuci" (din iudaicul verb "a căsca"). Activitatea…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 42 minute
Viața militară și cariera dobrogeană După ce a trecut examenul în drept în 1904, Urmuz a fost numit judecător în localitatea rurală Cocu (Răchițele), în județul Argeș. Este probabil ca, în jurul acestei perioade (circa 1908), să fi scris pe hârtie primele fragmente din colecția sa "Pagini bizare", dintre care unele au fost scrise în timpul unei reuniuni de familie la Cocu. Potrivit Elizei Vorvoreanu, el facea acest lucru în principal pentru a-și distra mama și surorile, dar Urmuz a amuzat de asemenea și autoritățile locale, unul dintre aceștia chiar i-a oferit mâna fiicei lui (Urmuz a refuzat). La acea vreme, Mitică și-a descoperit pasiunea pentru arta modernă: a fost un admirator al sculptorului Constantin Brâncuși, fascinat de lucrarea sa din 1907, intitulată Cumințenia pământului. În cele din urmă, Urmuz a devenit judecător de pace în regiunea Dobrogea. Mai târziu, a fost expediat mai aproape de București, la Ghergani, județul Dâmbovița. Aceste misiuni au fost întrerupte în 1913, când Urmuz a fost chemat sub arme, în Al Doilea Război Balcanic împotriva Bulgariei. Ciprian menționează că a pierdut contactul cu prietenul său pentru o perioadă, înainte de a primi o scrisoare în care acesta se plângea de apatia provinciei și de…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 43 minute
Debut Întors în București lucrează ca grefier la Înalta Curte de Casație și Justiție, o slujbă bine plătită, cu avantaje speciale, ceea ce l-ar fi făcut inconfortabil pe Urmuz despre viața sa ca erou boem. O fotografie realizată în acea perioadă, unul din puținele portrete care au supraviețuit, ne prezintă un bărbat melancolic și anxios. Sandqvist îl vede ca fiind de o "singurătate catastrofală" și client insomniac al bordelurilor, adăugând: "În toate aparițiile, ca urmare a unor experiențe dezgustătoare în timpul războaielor, întorcându-se acasă la București, Demetru Demetrescu-Buzău a ales să trăiască o viață extrem de ascetică și izolată, cu plimbări lungi nocturne". Faptele și glumele lui Urmuz au atras atenția publicului, el însuși și-a citit lucrările unui public boem, în locuri precum Hanul Gabroveni; cel puțin unele dintre acestea erau exerciții libere în literatura orală și, ca atare, au fost în întregime pierdute. Anul 1922 a adus debutul lui Urmuz în presă. Fascinat de "Pagini bizare", poetul și jurnalistul Tudor Arghezi a publicat două din ele în ziarul Cuget Românesc. Arghezi a făcut eforturi să-i convingă pe serioșii săi colegi editori de la Cuget. Gazeta a publicat de asemenea un manifest a lui Arghezi, în care a subliniat scopul…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 44 minute
Sinuciderea La 23 noiembrie 1923, Urmuz s-a împușcat, un eveniment care rămâne învăluit în mister. A fost găsit "de sergentul din post într-un boschet din dosul bufetului", în apropierea Șoselei Kiseleff, în nordul Bucureștiului. Unele surse timpurii sugerează că ar fi suferit de o boală incurabilă, dar se știe că el era fascinat de arme și de potențialul lor distructiv. De exemplu, în 1914, el a scris un omagiu pentru revolvere, creditându-le cu o putere magică asupra creierului suicidar. Cronicile, arată, de asemenea, că el teoretiza despre lipsa de sens și de goliciunea vieții, punând aceste temeri pe seama membrilor familiei în timpul înmormântării fratelui său Constantin (1914). Autorul Geo Șerban a scris despre dezamăgirea bine ascunsă a lui Demetrescu-Buzău, apreciind că, în ultimul său an, scriitorul a continuat să acționeze vesel și relaxat, dar că o tensiune "devastatoare" se clădea în interiorul lui. În 1927, Arghezi și-a publicat regretul că nu i-a cultivat prietenia: "Nu l-am mai văzut și-mi este grea mâhnirea ireparabilă că n-am căutat să-l întâlnesc. Cred că optimismul meu ar fi înviat în haosul lui cerebral candorile și puritățile care începeau să moară". Mai mulți exegeți Urmuz au văzut în mod tradițional sinuciderea legată în mod…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 45 minute
Opere traduse Das gesamte Werk. /Proză; Poezie/. Überstzt au dem Rumänischer und herausgegeben von Oskar Pastior. München: Edition Text und Kritik, 1976. 135p. (Frühe Texte der Moderne). - Pagini bizare. Pagini bizare. /Proză; Poezie/.Tălmăciri integrale și fragmentare în engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă de Eugen Ionescu, Ilarie Voronca... Ediție, prefață și tabel cronologic de C. Crișan. București: Minerva, 1983. 264p. Művek. Urmuz összes költői műve és fennmaradt jegyzetei, valamint levelei. /Ford. Méliusz József/ a köt. illusztrációit Ion Mincu kész./. /Roll Stefan és Bogza Geo versével/. Budapeast: Európa, 1977. 79p., il. Na het onweer. Verzameld werk. Vert. en naw. door Jan Willem Bos. Amsterdam: Meulenhoff, 1985. 72p. (Ceder editie). Weird pages = Pagini bizare. /Proză; Poezie/. Trda. Stavros Deligiorgis. București: Cartea românească, 1985. 100p. Művek. Urmuz összes költői műve és fennmaradt jegyzetei, valamint levelei. /Ford. Méliusz József/ a köt. illusztrációit Ion Mincu kész./. /Roll Stefan és Bogza Geo versével/. 2 kötöt. Budapeast: Európa, 1987. 79p., il. Pages bizarres. Precede de Gare aux ... trois points d'Urmuz. /Proză; poezie/. Trad. Benjamin Dolingher. Lausanne; Paris: L'age d'homme, 1993. 125p. (Le bruit du temps). - Pagini bizare. Podivne stranky = Pagini bizare. Z rum. prel., zivotopis a edicni pozn. napsal a uvodem…
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 46 minute
Lectură suplimentară Urmuz, Urmuz, Sașa Pană, Matei Călinescu, Editura Colecția Editurii Unu, București, 1930 Dan Cristea: Urmuz / Adevăr și corespondențe, în vol. Arcadia imaginară, Editura Cartea Românească, București, 1977 Urmuz, Schițe si nuvele aproape.. futuriste, editura Tracus Arte, București, 2017
Urmuz a adăugat o fotografie
acum 47 minute
Articole biografice Vă mai amintiți de... Urmuz, 19 august 2009, Eliza Zdru, Adevărul Tragicul Urmuz, scriitorul avangardist care se serba la 17 martie. I-a fost mai dragă moartea, 16 martie 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul Urmuz. Viața și moartea unui profet al absurdului, 1 iunie 2013, Mihai Mincan, Adevărul Adevărata viață a lui Urmuz, povestită de sora scriitorului, 23 noiembrie 2014, Marius Cosmeanu, România liberă