Veaceslav Ivanovici Ivanov (în rusă Вячеслав Иванович Иванов) (n. 16/28 februarie 1866, Moscova, Imperiul Rus – d. 16 iulie 1949, Roma, Italia) a fost un poet și teoretician al simbolismului, mistagog, filozof, traducător și dramaturg rus. Influențat de scrierile lui Friedrich Nietzsche, a devenit unul din promotorii curentului dionisiac în Rusia. Reprezentant de marcă al veacului de argint din poezia rusă ce acoperă perioada Simbolismului și Akmeismului. În perioada cât a locuit la Sankt Peterburg, a fost gazda și animatorul fervent al unor „miercuri” literare frecventate inclusiv de către Al
Actualizări recente
Veaceslav Ivanova publicat o actualizare
acum 7 ore
Scrieri 1903: Stele căzătoare (Кормчие звёзды) 1904: Transparență (Прозрачность) 1905: Urmând stelele (По звёздам) 1905: Tantal (Тантал) 1907: Eros (Эрос) 1909 - 1911: Cor ardens 1916: Brazde și hotare (Борозды и межи) 1919: Prometeu (Прометей) 1921: Dionisos și stră-dionisianismul 1922: Corespondență dintr-un ungher în celălalt (Переписка из двух углов) 1924: De profundis amavi 1925: Sonete romane. Ivanov a tradus din operele antichității clasice.
0 comentarii1 vizualizări0 reacții
Veaceslav Ivanova adăugat o fotografie
acum 7 ore
R.I.P Veaceslav
Veaceslav Ivanovici Ivanov (în rusă Вячеслав Иванович Иванов) (n. 16/28 februarie 1866, Moscova, Imperiul Rus – d. 16 iulie 1949, Roma, Italia) a fost un poet și teoretician al simbolismului, mistagog, filozof, traducător și dramaturg rus. Influențat de scrierile lui Friedrich Nietzsche, a devenit unul din promotorii curentului dionisiac în Rusia. Reprezentant de marcă al veacului de argint din poezia rusă ce acoperă perioada Simbolismului și Akmeismului. În perioada cât a locuit la Sankt Peterburg, a fost gazda și animatorul fervent al unor „miercuri” literare frecventate inclusiv de către Aleksandr Blok și Georgi Ciulkov, ultimul fiind cunoscut în calitate de autor al „anarhismului mistic” rus. A participat la editarea de jurnale și a călătorit extensiv în Franța și Italia. În anul 1924 a emigrat la Roma, unde a primit catedra de filologie paleoslavă la colegiul Russicum. S-a convertit la catolicism fără a renunța la nimic din patrimoniul ortodox. Lui Veaceslav Ivanov i se datorează metafora folosită ulterior de papii Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, conform căreia „catolicismul” și „ortodoxia” ar fi cei doi plămâni prin care creștinătatea trebuie să respire din nou. După moartea sa a fost descoperită o arhivă impresionantă de corespondență cu marii oameni de…
