Mihai Șora (7 noiembrie 1916, Ianova, județul Timiș – 25 februarie 2023, București) a fost filosof, eseist și om politic român, una dintre marile conștiințe ale culturii române. A trăit 106 ani.
Copilăria și studiile
S-a născut la Ianova, în Banat, al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan). A urmat școala la Timișoara, apoi Facultatea de Filosofie a Universității din București (1934–1938), unde i-a avut profesori pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu și l-a audiat pe Mircea Eliade.
Anii din Franța
În 1938 a plecat în Franța cu o bursă a Institutului Francez. După ocuparea Parisului, în 1940, s-a mutat la Grenoble, unde a lucrat la o teză de doctorat despre Pascal, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier. După război a fost cercetător la CNRS, la Paris. În 1947 a debutat la editura Gallimard cu „Du dialogue intérieur” (Despre dialogul interior), o carte de antropologie metafizică. În 1948 a venit în România să-și vadă părinții și nu a mai primit voie să se întoarcă în Franța; soția și copiii au trebuit să-l urmeze în țară.
Editorul
A lucrat la Ministerul Afacerilor Externe (1948–1951), apoi a fost redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954–1969), unde a înființat colecția „Biblioteca pentru toți” în forma ei nouă, prin care generații întregi de cititori au descoperit clasicii.
Ministrul Învățământului
După Revoluția din decembrie 1989 a fost ministru al Învățământului în primul guvern Petre Roman (26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990). A fost unul dintre cei doi membri ai guvernului care au susținut Proclamația de la Timișoara. A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social și apropiat al revistei „22”.
Opera
• Du dialogue intérieur. Fragment d'une anthropologie métaphysique (Gallimard, 1947)
• Sarea pământului (1978)
• A fi, a face, a avea (1985)
• Eu & tu & el & ea… sau dialogul generalizat (1990)
• Firul ierbii (1998)
• Câteva crochiuri și evocări (2000)
• Mai avem un viitor? (2001)
• Locuri comune (2004)
• Clipa & timpul (2005)
• Despre toate și ceva în plus (2006)
A tradus în română „Visările unui hoinar singuratic” de Jean-Jacques Rousseau (1968).
Omul cetății
Până la peste o sută de ani a rămas prezent în viața publică: a scris zilnic pe blog și pe Facebook și a ieșit în stradă, în 2017–2018, la protestele împotriva modificării legilor justiției. „Nu în 1990 ne întoarcem, ci în 1947”, avertiza el.
Distincții
Premiile Uniunii Scriitorilor (1978 și 1998), Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000), decorația regală Nihil Sine Deo (2011), membru de onoare al Academiei Române (2012), Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler (2016), Cetățean de onoare al Bucureștiului și Premiul Cetățeanul European (2018).
Familia
Prima soție, Mariana Șora, i-a fost alături peste șapte decenii, până la moartea ei, în 2011; au avut trei copii: Alexandra, Andrei și Tom. În 2014 s-a recăsătorit cu Luiza Palanciuc-Șora.
Locul de veci
S-a stins la București pe 25 februarie 2023. Slujba de înmormântare a avut loc la Biserica Albă, iar pe 28 februarie 2023 a fost înmormântat cu onoruri militare pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
Mihai Șoraa adăugat o fotografie
acum 5 luni
R.I.P Mihai
Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916, Ianova, Austro-Ungaria – d. 25 februarie 2023, București, România) a fost un filosof și eseist român.
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa adăugat o fotografie
acum 5 luni
R.I.P Mihai
Primii ani de viață, educație
Al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan), Mihai Șora studiază la Școala primară din comuna Izvin, județul Timiș, apoi la Timișoara (1923–1927), încheind studiile liceale la „Constantin Diaconovici-Loga” din același oraș (1927–1934), unde a studiat filosofia și limbile clasice, latina și elena.
A continuat studiul filosofiei la Universitatea din București (1934–1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa adăugat o fotografie
acum 5 luni
R.I.P Mihai
Franța, Elveția, România Când intrarea germanilor în Paris a fost iminentă, soții Șora au plecat în sudul Franței și, după lungi peregrinări, s-au stabilit la Grenoble. Aici rămân până după eliberarea Franței, în 1944, fiind martori la ororile dictaturii hitleriste. Mânat de un antifascism militant, Mihai Șora s-a înscris în Partidul Comunist Francez. În cartea-interviu redactată de Leonid Dragomir, Mihai Șora își explică opțiunea politică de atunci: Discutasem îndelung cu prietenii mei din studenție despre procesele staliniste din anii '30, știam exact care le fuseseră dedesubturile, dar pe vreme de război s-a înfiripat (sau, cel puțin, așa mi se părea) un fel de democratizare reală, s-au deschis bisericile etc. Totul s-a dovedit, în cele din urmă, a nu fi fost decât o manevră prin care Stalin voia să-și câștige o platformă populară; în presa aliată lucrurile erau însă prezentate ca o democratizare reală, ca o îndulcire a regimului. Un proces ireversibil, credeam eu. Nu m-am lămurit decât atunci când am ajuns aici. Și cred că, dacă rămâneam în Franța, s-ar fi putut să încremenesc și eu, ca toată intelectualitatea franceză, în postura unui intelectual de stânga – ba chiar comunizant. Între anii 1945 și 1948 activează ca cercetător la Centre…
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa adăugat o fotografie
acum 5 luni
R.I.P Mihai
După Revoluție După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990). Afirmă că și-ar fi dat demisia din guvern în semn de protest față de mineriadele din 13–15 iunie 1990 și că ar fi refuzat să fie reconfirmat pe post în guvernul constituit după alegerile din mai, fapt contestat de Petre Roman. Andrei Pleșu, ministru al culturii la acel moment, a afirmat mai târziu că Roman l-a demis pe Șora, „între altele pentru că luase partea studenților”. În anul 2000, Mihai Șora și alți intelectuali (Sorin Vieru, Horia Roman Patapievici) s-au alăturat unei manifestații împotriva lui Corneliu Vadim Tudor și a extremismului politic. Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate. În timpul manifestațiilor de stradă împotriva OUG 13/2017, Mihai Șora și-a făcut publică poziția: Nu în 1990 ne întoarcem, ci în 1947.Ceea ce au făcut guvernanții în această noapte pot face oricând, în orice moment, cu orice lege, nu doar în Justiție. Dacă acum pui lacăt pe independența Justiției, mâine poți interzice circulația persoanelor, poți suprima internetul, presa liberă; poți…
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Viață personală
Prima soție a lui Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a părăsit România la sfârșitul anilor '70 și a decedat la München, în Germania, în anul 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Alexandra, Andrei și Tom.
Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc-Șora, care avea 42 ani la momentul respectiv.
În data de 25 februarie 2023, Luiza Palanciuc-Șora a anunțat, pe Facebook, decesul lui Mihai Șora. A fost înmormântat pe 28 februarie 2023 la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare.
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Afilieri
Mihai Șora este membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianței Civice și al Societății Române de Fenomenologie.
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Operă
Du dialogue intérieur: Fragment d'une anthropologie métaphysique, Gallimard, 1947
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Sarea pământului, Editura Cartea Românească, 1978
A fi, a face, a avea, Editura Cartea Românească, 1985
Eu&tu&el&ea... sau dialogul generalizat, Editura Cartea Românească, 1990
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Firul ierbii, Editura Scrisul Românesc, 1998
Câteva crochiuri și evocări, Editura Scrisul Românesc, 2000
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Locuri comune, Editura Universalia, 2004
Clipa & timpul, Editura Paralela 45, 2005
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Varia
Mai avem un viitor? România la început de mileniu - Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, Editura Polirom, 2001
Despre toate și ceva în plus: de vorbă cu Leonid Dragomir, Editura Paralela 45, 2006
Mihail Șora - o filosofie a bucuriei și a speranței, de Leonid Dragomir, Editura Cartea Românească, 2009
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Traduceri
Visările unui hoinar singuratic - Jean-Jacques Rousseau, Editura pentru Literatură Universală, 1968
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Premii și distincții
1978: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Sarea pământului
1998: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Firul ierbii
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Decorații
Medalia Muncii (30 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în activitatea cultural-artistică”
Ordinul Muncii clasa a III-a (10 iulie 1965) „pentru merite deosebite în realizarea sarcinilor prevăzute în Directivele celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român”
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”
Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler (2016)
Din 24 octombrie 2012 este membru de onoare al Academiei Române.
0 comentarii0 reacții
Mihai Șoraa lăsat un gând
acum 5 luni
Lectură suplimentară
Sorin Antohi și Aurelian Crăiuțu, Dialog și libertate eseuri în onoarea lui Mihai Sora, Editura Nemira, 1997
0 comentarii0 reacții
Condolences 0
No condolences yetBe the first to leave a thought.
