Olga Zaicik

Olga Zaicik (n. 8 noiembrie 1921, Łódź, Gmina Piaski⁠(d), Republica Populară Polonă – d. 18 octombrie 2013) a fost o traducătoare română din literatura poloneză.

Biografie Olga Zaicik s-a născut pe 8 noiembrie 1921 în localitatea poloneză Łódź din voievodatul Polonia Mare, în familia tehnicianului textilist Manase Zayczyk și a soției sale, Jochweta (n. Landau), de origine evreiască. S-a stabilit împreună cu familia sa în România în anul 1927. A urmat studii primare și secundare la Pitești (1928–1938), pe care le-a continuat apoi la Școala Centrală din București (1938–1940). A vrut să studieze medicina, dar nu a putut din cauza legilor rasiale aplicate în România în anii 1940–1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, așa că a absolvit doar Școala sanitară evreiască. După război, a studiat limba și literatura franceză la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1944–1947) și și-a susținut licența cu lucrarea Le Sentiment de la mort chez Pascal. După absolvirea studiilor universitare, a lucrat ca redactor la mai multe edituri: Editura de Stat (1948–1951), Editura de Stat pentru Literatură și Artă (unde a fost numită șef de secție în 1959), Editura pentru Literatură Universală (unde a îndeplinit funcția de șef al secției de literaturi romanice în perioada 1965–1970) și Editura Univers (1970–1976). A colaborat, de asemenea, la revistele Secolul 20, România literară, Cahiers roumains d’etudes litteraires etc. S-a…Citește mai mult

Opera A publicat două cărți despre literatura poloneză: Pasiunea romantică (1965) și Henryk Sienkiewicz (1972). Primul volum, Pasiunea romantică (1965), este un studiu critic original, bogat documentat și exigent, al operei poeților romantici polonezi Adam Mickiewicz și Juliusz Słowacki, care pune accentul pe activitatea lor poetică și realizează comparații cu scrierile lui Goethe, Byron, Shakespeare sau Dante. Monografia Henryk Sienkiewicz (1972) se concentrează pe analiza trilogiei istorice a lui Sienkiewicz, insistând asupra genezei, a problematicii și a tipologiei celor trei romane și realizând o ierarhizare valorică a lor, cel mai reușit fiind considerat Potopul. De asemenea, autoarea comentează atent romanele de moravuri cu subiect contemporan Fără ideal și Familia Polaniecki, identificând soluția lui Sienkiewicz pentru rezolvarea problemelor sociale: regenerarea nobilimii poloneze prin întărirea sângelui sleit al moșierilor cu vigoarea sângelui țărănesc și întoarcerea la un „patriarhalism romantic”. Prin poetica literaturii sale, Sienkiewicz este considerat de Olga Zaicik a fi mai apropiat de romantism decât de realism. Olga Zaicik a desfășurat o activitate intensă de traducătoare a literaturii poloneze atât a celei clasice (Bolesław Prus, Henryk Sienkiewicz, Zofia Nałkowska, Eliza Orzeszkowa, Maria Dąbrowska), cât și a celei contemporane (Jarosław Iwaszkiewicz, Stanisław Ignacy Witkiewicz, Witold Gombrowicz, Czeslaw Milosz, Olga Tokarczuk), căutând să…Citește mai mult

Ea a tradus, printre altele: ***, Cântecul Varșoviei. Nuvele din noua literatură poloneză, București, 1951 ***, Nuvele clasice polone, București, 1963 (în colaborare) ***, Banchetul. Nuvele polone contemporane, ediție îngrijită și prefață de traducător, București, 1976

Andrei Amalrick, Rasputin, București, 1994 Lesław Bartelski, Oameni de dincolo de râu (Ludzie zza rzeki), București, 1954 Danuta Bieńkowska, Daniel în ghearele leului (Daniel w paszczy lwa), București, 1961 Danuta Bieńkowska, Regăsire. Vacanță la Paris, prefața traducătorului, București, 1992 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, I–III, București, 1995 (în colaborare) Michał Choromański, Gelozie și medicină (Zazdrość i medycyna), București, 1991 Maria Dąbrowska, Popa Filip (Ksiądz Filip), prefața traducătorului, București, 1957 Aleksander Fredro, Răzbunarea (Zemsta), prefață de Tereza Maiorescu-Kwieczinska, București, 1958 (în colaborare cu Virgil Teodorescu) Witold Gombrowicz, Ivona, principesa Burgundiei (Iwona, księżniczka Burgunda), București, 1975 Witold Gombrowicz, Jurnal. Teatru (Dziennik. Teatr), ediție îngrijită și postfața traducătorului, prefață de Romul Munteanu, București, 1988 Witold Gombrowicz, Jurnal (Dziennik), ediție îngrijită de traducător, prefață de K. Jurczak, București, 1998 Roman Ingarden, Studii de estetică (Studia z estetyki), introducere de Nicolae Vanina, București, 1978 Jarosław Iwaszkiewicz, Proză. Maica Ioana a îngerilor (Proza. Matka Joanna od Aniołów), București, 1971 Jarosław Iwaszkiewicz, Îndrăgostiții din Marona (Kochankowie z Marony), București, 1972 Jarosław Iwaszkiewicz, Povestiri muzicale (Opowiadania muzyczne), București, 1979 Ryszard Kapuściński, Agonia imperiului (Imperium), București, 1996 Julian Kawalec, Dansul eretelui. Caut casă (Tańczący Jastrząb. Szukam domu), București, 1973 Maria Konopnicka, Natură moartă (Martwa natura), prefața traducătorului,…Citește mai mult

Maria Kuncewiczowa, Străina (Cudzoziemka), București, 1974 Andrzej Kuśniewicz, Lecția de limbă moartă (Lekcja martwego języka), prefața traducătorului, București, 1985 Andrzej Kuśniewicz, Regele celor două Sicilii. Lecția de limbă moartă (Królestwo Obojga Sycylii. Lekcja martwego języka), prefață de Constantin Geambașu, postfață de D. Branea, București, 1998 Czesław Miłosz, Valea Issei (Dolina Issy), prefață de Marius Lazurca, postfață de Stan Velea, București, 2000 (în colaborare cu Stan Velea) Sławomir Mrożek, Fuga în sud (Ucieczka na południe), București, 1970 Zofia Nałkowska, Dragostea Teresei Hennert (Romans Terest Hennert), prefața traducătorului, București, 1979 Eliza Orzeszkowa, Julianka (Julianka), prefața traducătorului, București, 1962 Bolesław Prus, Soartă de orfan (Sieroca dola), București, 1954 Jerzy Putrament, Realitatea (Rzeczywistość), București, 1950 Henryk Sienkiewicz, Potopul I–V (Potop), prefața traducătorului, București, 1969 Olga Tokarczuk, Străveacul și alte vremi (Prawiek i inne czasy), postfața traducătorului, Iași, 2002 Michał Walicki, Vermeer, prefață de Vasile Drăguț, București, 1972 Stanisław Ignacy Witkiewicz, Gyubal Wahazar sau în labirinturile nonsensului (Gyubal Wahazar – czyli Na przełęczach bezsensu), prefața traducătorului, București, 1998 Stanisław Ignacy Witkiewicz, Teatru (Teatr), prefața editorului, București, 1998 (în colaborare cu Janina Radu) Andrzej Zaniewski, Șobolanul (Szczur), introducerea autorului, București, 1995 Wojciech Żukrowski, Nopțile Ariadnei (Noce Ariadny), prefața traducătorului, București, 1983

Premii și distincții Crucea de Aur de Merit a Republicii Polone (1970)

Premiul Asociației Autorilor (ZAIKS) (1980) Crucea de Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Polone (1999) Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”