Pál Péter Domokos

Pál Péter Domokos a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Pál

Pál Péter Domokos (n. 28 iunie 1901, Vardotfalău⁠(d), Austro-Ungaria – d. 19 februarie 1992, Budapesta, Ungaria) a fost un istoric, profesor și funcționar secui, laureat al Premiului Széchenyi (1991). Este cel mai cunoscut cercetător al grupului etnic al ceangăilor din Moldova, fiind supranumit „apostolul pribeag al ceangăilor”. A publicat mai multe izvoare și documente legate de istoria acestora dar și a culturii muzicale – vocale și instrumentale. De asemenea a studiat etnografia spirituală și materială, religiozitatea populară, etnografia socială și demografia istorică. Semnificativ a fost și rolul acestuia în organizarea culturii și educației în viața publică transilvană. Fiul lui, Péter Domokos⁠(hu)[traduceți], a fost un lingvist și istoric literar al limbilor fino-ugrice, profesor de limbă și literatură maghiară la Departamentul fino-ugric al Universității de Stat din Leningrad.

Pál Péter Domokos a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Pál

Primii ani S-a născut în 28 iunie 1901 la Várdotfalva⁠(hu)[traduceți] (în română Vardotfalău, în prezent parte a cartierului Șumuleu Ciuc din periferia Miercurea Ciucului) într-o familie săracă de țărani. A absolvit clasele primare în satul natal iar ulterior gimnaziul romano-catolic din Miercurea Ciuc, unde a învățat limba latină și muzica. După absolvire a urmat studiile la școala normală de învățători din Șumuleu Ciuc. În timpul ofensivei Armatei României în Transilvania în 1916, al doilea an al școlii normale l-a urmat la Debrecen. A absolvit școala și a obținut diploma de dascăl și cantor în 1919. În satul natal a luat contact cu franciscanii ardeleni. După absolvirea școlii normale a devenit învățător suplinitor la Cârța, fiind renumerat insuficient. Timp de un an a efectuat stagiul militar la Orăștie, iar după ce a învățat limba română la Craiova, a susținut și examenul pentru gradul de locotenent. După lăsarea la vatră, a obținut postul mai bine plătit de cantor al comunei Vulcan.

Pál Péter Domokos a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Pál

Studenția și activitatea S-a înscris la secția de matematică-fizică-chimie a institutului pedagogic din Budapesta, având specializarea secundară cântec-muzica. În capitala Ungariei și-a asigurat traiul prin meditații particulare a elevilor. În acești ani, a participat la viața organizatorică și culturală a tinerilor refugiați din Transilvania. Potrivit lui Vilmos Tánczos, sub aspectul formării sale concepțional-spirituale s-a dovedit a fi fundamentală influența Kodály-Bartók, care s-a reflectat în concertele acestuia pentru tineret, Psalmus Hungaricus prezentat în premieră în 1923 și altele. După finalizarea studiilor, în 1926 s-a întors la Miercurea Ciuc, unde a ocupat un post de profesor la școala normală de învățători. Pe lângă activitatea profesorală, s-a străduit să familiarizeze intelectualii cu cultura populară locală, să obțină recunoașterea tradiției populare și în cultura înaltă: ca profesor a îmbrăcat costume populare, a organizat reuniunile numite balul țesăturilor, a asistat coruri de copii, a organizat concursuri de coruri și expoziții de artă populară, a publicat cântece și altele. Activitatea sa a incomodat autoritățile, urmând ca după trei ani de activitate la catedră să fie eliberat din funcție, cu motivarea că statul român nu acceptă diploma de profesor obținută în Regatul Ungariei. Între anii 1930–1933, ca urmare a intervenției contelui Gusztáv Károly Majláth, cu funcția de…Citește mai mult

Pál Péter Domokos a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Pál

Călătoria în Moldova În același an cu încetarea activității la catedră, în 1929, a întreprins prima călătorie de culegere etnografică în rândul ceangăilor din regiunea Moldovei, parcurgând drumul pe jos și pe bicicletă, intrând în Moldova prin Valea Oituzului. Pentru a face rost de bani în scopul acoperirii costurilor călătoriei, a vândut mai multe bunuri Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe și a cerut ajutor pentru a cumpăra un fonograf și cilindri de ceară, însă muzeul nu avea fonduri. De asemenea, a învățat arta fotografiei de la fotograful clujean Ödön Éjszaki. În 1931 a urmat cea de a doua expediție, tot prin Valea Oituzului, deghizat în vânzător de oale cu o căruță cu cai pentru a nu fi șicanat de autorități, luând atunci un fonograf și fiind însoțit de László Laczkó (n. 1908 în Brețcu), student la Facultatea de Drept a Universității Ferdinand din Cluj care aduna materiale pentru teza de doctorat numită A római katolikus egyház története Moldvában („Istoria Bisericii Romano-Catolice din Moldova”). Călătoria a fost sponsorizată de Academia Maghiară de Științe cu 500 penghei. Un motiv care a stat la culegerea de folclor a fost lipsa de informații despre muzica populară maghiară din secolul al XVIII-lea, raportându-se la…Citește mai mult

Pál Péter Domokos a adăugat o fotografie

acum 6 zile

R.I.P
Pál

Lucrări A Csíkcsobotfalvi Kájoni Kézirat în Zenei Szemle, 1929, pp. 25-30, publicat și în Irodalomtörténeti Közlemények, 1929, pp. 209-214 A csíki énekeskönyvek în Csutak Vilmos (coordonator), Emlékkönyv a Székely Nemzeti Múzeum ötvenéves jubileumára, Sepsiszentgyörgy, 1929, pp. 102-112 A moldvai magyarság, ediția I, Csíksomlyó, 1931; ediția a II-a adăugită la Cluj, 1934; a III-a la Cluj, 1941, a IV-a la Cluj, 1942; a V-a revizuită la Budapesta, 1987; a VI-a la Budapesta, 2001 A „tekenyőgordon” în Ethnographia XLV, 1934, pp. 184-185 A moldvai magyarság történeti számadatai în Hitel, 1938, pp. 295-308, reeditare aidoma în Honismeret XIV, 1986, nr. 3, pp. 16-22

Pál Péter Domokos a lăsat un gând

acum 6 zile

Adalékok Moldva történetéhez, Cluj-Kolozsvár, 1940 Mert akkor az idő napkeletre fordul. Ötven csángómagyar népdal, Cluj-Kolozsvár, 1940 Rezeda. 96 csángómagyar népdal („Rezedă. 96 de cântece populare ceangăiești”), Budapest, 1953 Csángó népzene, volumele I-III, Budapest, 1956, 1961, 1991, coautor Benjamin Rajeczky⁠(hu)[traduceți] Szó- és szólásmagyarázatok. Pogocsál în Magyar Nyelv LV, 1959, pp. 244-249 Júlia szép leány. Ballada-monográfia în Ethnographia LXX, 1959, nr. 1-3, pp. 13-60 Szültü în Ethnographia LXXIV, 1963, pp. 278-282 Dramatizált „Credo” a XV. század első negyedében în Filológiai Közlöny X, 1964, 123-131 Dies concussionis ovorum în Ethnographia LXXXV, 1974, nr. 2-3, pp. 384-389 Hangszeres magyar zene a XVIII. században („Muzica instrumentală maghiară din secolul al XVIII-lea”), Budapest, 1978 „...édes Hazámnak akartam szolgálni...” Kájoni János: Cantionale Catholicum. Petrás Incze János: Tudósítások, Szent István Társulat, Budapest, 1979 Bartók Béla kapcsolata a moldvai csángó magyarokkal. Népdalok, népmesék, népszokások, eredetmondák a magyar nyelvterület legkeletibb részéről, Szent István Társulat, Budapest, 1981 A kunok és püspökségük (traducere după „Cumanii și episcopia lor” a lui Ioan Ferenț), Szent István Társulat, Budapest, 1981 Az én Erdélyem. Domokos Pál Péter elmondja életét Balogh Júliának, Vita Kiadó, Budapest, 1988 Rendületlenül. Márton Áron, Erdély püspöke, Szeged, 1989 A moreszka Európában és a magyar nép hagyományaiban în Múltbanéző, Magvető Kiadó, Budapest, 1990,…Citește mai mult

Pál Péter Domokos a lăsat un gând

acum 6 zile

Distincții În ultimii ani de viață a primit mai multe premii și distincții importante:

Pál Péter Domokos a lăsat un gând

acum 6 zile

Premiul Széchenyi (1991); Crucea de Aur pentru Merit a Republicii Ungaria (1991). După moarte i-au fost acordate premiile postume:

Pál Péter Domokos a lăsat un gând

acum 6 zile

Premiul pentru Patrimoniul Național Maghiar (2002); Premiul pentru Arta Maghiară (2006).