Patriarhul Miron al României

Patriarhul Miron al României a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Patriarhul

Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 20 iulie 1868, Toplița, Austro-Ungaria – d. 6 martie 1939, Cannes, Alpes-Maritimes, Franța) a fost un teolog, publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, magnat maghiar și senator român, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost cel de-al 38-lea prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Patriarhul Miron al României a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Patriarhul

Biografie Ilie (Elie) Gheorghe Cristea s-a născut la 18 iulie 1868, în orașul Toplița (astăzi în județul Harghita), într-o familie de țărani români. Tatăl său era ortodox, mama greco-catolică. A studiat la Gimnaziul Evanghelic din Bistrița (1879-1883), la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1883-1887) și apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din Năsăud, în anul școlar 1886-1887, Ilie Cristea a fost ales președinte al societății culturale „Virtus Romana Rediviva”, pe care o prezidase cu trei ani înainte George Coșbuc. După finalizarea examenului de bacalaureat și absolvirea Academiei Teologice din Sibiu în anul 1890, Ilie Cristea a fost numit învățător-director la Școala confesională românească din Orăștie și a început să colaboreze la Telegraful Român. După un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o bursă să studieze la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie. Teza de doctorat este întitulată Viața și opera lui Eminescu și a fost scrisă în limba maghiară. În timpul studenției, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea și Gazeta Transilvaniei și a fost ales secretar al Societății studențești Petru Maior. În 1894, pe parcursul desfășurării "procesului…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Patriarhul

Activitatea clericală Reîntors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit funcționar la Centrul mitropolitan din oraș, întâi ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), unde a avut o activitate publicistică asiduă și meritorie, și în continuare în funcția de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, Cristea s-a distins și ca bun administrator și organizator. Între altele, s-a îngrijit de proiectul edificării frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu. În acest răstimp, Cristea a devenit și membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon necăsătorit și apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns în monahism la 23 iunie 1902 la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, de lângă Arad, când a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel. Ieromonahul Miron Cristea a militat asiduu pentru emanciparea culturală a românilor din Transilvania. A promovat în acest sens: înființarea Băncii Culturale Lumina, care își propunea să acorde din dobânzi burse elevilor și studenților români și să ajute financiar familiile doritoare să învețe meserii; participarea la reuniunile "Asociației pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania" (ASTRA), fiind,…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Patriarhul

Episcop al Caransebeșului Prin activitatea sa de sprijinire a emancipării românilor din Austro-Ungaria, Cristea s-a impus încă din tinerețe atenției generale și astfel a fost ales, la 21 noiembrie/3 decembrie 1909, episcop al Caransebeșului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun la 25 aprilie/8 mai 1910, iar, pe 4 octombrie în același an, a devenit membru al Camerei Magnaților Maghiari. În această calitate, a apărat școlile confesionale românești din Banat de încercările guvernului ungar din Budapesta de a le desființa. Însă, a semnat alături de ceilalți episcopi români ortodocși transilvăneni, conduși de mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu, în 8 septembrie 1916 (la intrarea României în război, împotriva Puterilor Centrale), scrisoarea circulară nr. 2602 prin care au calificat trupele Vechiului Regat care au intrat în Transilvania drept „lupi îmbrăcați în piei de oi și amețiți de făgăduielile lui Iuda”, respectiv „români ucigători de frați”. În perioada primului război mondial, Miron Cristea s-a refugiat la Budapesta, unde a făcut nenumărate declarații de loialitate față de Regatul Maghiar. Într-o pastorală, el a îndemnat soldații austro-ungari de etnie română "să nu se clatine în credința și alipirea către Tron", referindu-se la tronul habsburgic. Șerban Milcoveanu a scris în…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a adăugat o fotografie

acum 3 zile

R.I.P
Patriarhul

Mitropolit-primat Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a făcut parte din delegația românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la București. Ca recunoaștere a meritelor sale în procesul unificării, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18/31 decembrie 1919, să ocupe scaunul (rămas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din România întregită. Învestitura și înscăunarea au avut loc a doua zi. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică desfășurată până atunci. Cristea publicase o serie de lucrări, între care o monografie despre Alexandru Roman (1897) și o alta dedicată mitropolitului Miron Romanul (1898), apoi mai multe broșuri care conțineau cuvântări pe teme morale și patriotice, lucrarea „Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria" (1901), iar în anul 1905 tipărise „Iconografia și întocmirile din internul bisericei răsăritene”, un valoros tratat de artă creștină, republicat ulterior, pe capitole, în periodicul „Telegraful Român”. În calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române din România Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezială prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. Dintre inițiativele în acest sens: unificarea bisericească a tuturor…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind învestit și înscăunat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. În calitate de întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, el a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară:

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

revigorarea revistei Biserica Ortodoxă Română; înființarea la București a publicației eparhiale Apostolul, acest exemplu generalizându-se și la alte eparhii și chiar în unele parohii, care au scos foi parohiale; a stăruit asupra importanței predicii și a determinat publicarea unor părți din Sfânta Scriptură cu explicații pentru credincioși, precum și tipărirea și răspândirea unor broșuri cu cuprins religios și moral; a susținut intensificarea învățământului religios în școlile secundare, iar în privința pregătirii clerului, încă puțin numeros în raport cu cerințele timpului, a reînființat seminarii și a pus bazele altora noi. a sprijinit activitatea filantropică prin crearea Fondului Milelor, ajutorarea tinerilor teologi la studii în străinătate etc. Prea Fericitul Miron a contribuit la strângerea legăturilor Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, prin: trimiterea de delegații la conferințele interortodoxe de la Constantinopol (1923) și de la Muntele Athos (1930), ca și la întrunirile Mișcării Ecumenice; călătoriile sale în Orient, până la Locurile Sfinte (1927); intervenția sa la Patriarhia Ecumenică pentru ridicarea așa-numitei „Schismele bulgare" și pentru recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Albaneze; edificarea a două biserici românești la Ierusalim și la Iordan; înființarea Episcopiei Ortodoxe Române în Statele Unite și Canada (1934); primirea vizitelor efectuate la București de către ierarhi și reprezentanți…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Activitatea politică Ca lider național român și militant pentru unificarea teritorială a României, patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și, în cel din urmă an al vieții, în împrejurări deosebit de grele, prim-ministru, între 10 februarie 1938 și 6 martie 1939, dată la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Franța), unde plecase pentru tratament medical. Trupul neînsuflețit al patriarhului a fost înmormântat în Catedrala Patriarhală din București. A fost succedat în funcția de premier de Armand Călinescu și în cea de patriarh de Nicodim Munteanu . Sub pretextul că între anii 1918 și 1924 s-ar fi infiltrat în România evrei din fostele imperii Austro-Ungaria și Rusia, guvernul precedent, prezidat de Octavian Goga, încălcând prevederile Constituției și obligațiile internaționale asumate de România, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în virtutea căruia evreii cetățeni români erau constrânși să-și dovedească cu acte dreptul la cetățenie, în conformitate cu legea din 25 februarie 1924, în termen de 20 de zile de la afișarea listelor în comune și orașe. În baza acestui decret a fost revizuită situația a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) și-au păstrat cetățenia română,…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Catedrala Mântuirii Neamului Între anii 1926 - 1929, au avut loc dispute în ziarele vremii privind locul pe care urma să fie construită viitoarea catedrală a Patriarhiei în București. Patriarhul Miron Cristea a prezidat la 19 februarie 1929 ședința de la reședința patriarhală la care a participat o comisie de experți care a analizat cele douăsprezece locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale. În a doua ședință din 23 februarie 1929, în final, comisia a reținut trei propuneri: piața Bibescu Vodă, la poalele Dealului Mitropoliei și pe locul Halelor Centrale; terenul pe care în prezent se află Hotelul Intercontinental și clădirea Teatrului Național; terenul de pe Dealul Mihai Vodă, unde se afla Arsenalul Armatei, ce urma să fie mutat la marginea orașului. Despre Dealul Mihai Vodă (Dealul Arsenalului), cei adunați dimpreună cu patriarhul au apreciat că locul era înalt și bun pentru catedrală, aflat și el în inima orașului, însă Cristea ceru trasarea de străzi și bulevarde concomitent cu asanarea împrejurimilor, ceea ce ar fi complicat proiectul și ar fi fost foarte costisitor. Ridicarea construcției pe Dealul Arsenalului sau în locul Teatrului Național ar fi presupus un amplu proces de expropriere. În consecință, a fost ales locul de la poalele Dealului…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Protestele contra monedei comemorative a BNR În anul 2010 Banca Națională a României a decis să bată o serie numismatică de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, una dintre ele urmând să-l înfățișeze pe patriarhul Miron Cristea. Această monedă controversată a provocat proteste, printre care: Profesor dr. Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat „șocat” de onorarea oficială a memoriei lui Miron Cristea, figură istorică compromisă definitiv de eticheta antisemită (...)„Decizia Băncii Naționale a României de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, este ... insensibilă, insultătoare, inacceptabilă, dezonorantă”.. Reacției oficialului american i-a urmat cererea formală adresată BNR de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, prin care organizația solicita retragerea de pe piață a monedei de argint care-l înfățișează pe patriarhul Miron Cristea. Istoricul Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a declarat că în condițiile în care decizia Băncii Centrale are implicații asupra politicii memoriale a statului român, intrând „pe domeniile atât de delicate și controversate ale memoriei și istoriei regimurilor dictatoriale din România”, instituția patronată de Mugur Isărescu ar fi putut cere expertiza specialiștilor . Patriarhia Română…Citește mai mult

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Guvernul Miron Cristea (1) Subsecretari de stat în Guvernul Miron Cristea (1)

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Guvernul Miron Cristea (2) Subsecretari de stat în Guvernul Miron Cristea (2)

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Guvernul Miron Cristea (3) Subsecretari de stat în Guvernul Miron Cristea (3)

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Lectură suplimentară Alexandru-Vlaiculescu Raluca. Faima și Înălțimea Patriarhului Miron Cristea. București, 2023, 144 p.. ISBN 9789730384680

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

ro ***:Patriarhul Miron Cristea[nefuncțională – arhivă] ro ***:Site-ul oficial al Patriarhilor României Arhivat în 5 decembrie 2021, la Wayback Machine. en ***: Romanian central bank denies antisemitism in coin row, "The Scotsman", 7 august 2010, [1][nefuncțională]. en ***: Romanian central bank accused of racism - Romania's central bank has been accused of racism by the Holocaust Museum in Washington over a coin depicting an inter-war Orthodox Church leader who held anti-Semitic views, Telegraph.co.uk, 06 Aug 2010, [2][nefuncțională] en ***: Romania bank to review 'anti-Semitic' Cristea coin - The coin angered Jews in Romania and a director at the Holocaust Memorial Museum in Washington DC. Romania's central bank has denied anti-Semitism after minting a coin depicting the prime minister who stripped Jews of their citizenship in 1939, BBC News Europe, 6 august 2010, [3]

Patriarhul Miron al României a lăsat un gând

acum 3 zile

Patriarhul Miron Cristea, CrestinOrtodox.ro Primul Părinte al țării, 5 februarie 2007, Cosmin Babii, Jurnalul Național Discurs istoric, 5 februarie 2007, Prof. Ionel Zanescu, Jurnalul Național Un luptător pentru unitatea poporului român și demnitatea Bisericii Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 9 martie 2009, Ziarul Lumina Funeraliile primului patriarh al României Arhivat în 4 februarie 2014, la Wayback Machine., 12 decembrie 2010, Dr. George Enache, Ziarul Lumina Patriarhul Miron Cristea în Regența interbelică Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 28 iulie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (CMLXX): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (I) Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 19 mai 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (CMLXXI): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (II) Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 20 mai 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (CMLXXII): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (III) Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 21 mai 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (CMLXXIII): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (IV) Arhivat în 27 aprilie 2014, la Wayback Machine., 22 mai 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina Istoria creștinismului (CMLXXIV): Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) (V) Arhivat în 27 aprilie 2014, la…Citește mai mult