Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi a fost politicianul și criticul literar Constantin Dobrogeanu-Gherea. Acesta a călătorit imediat în Germania pentru a sta la căpătâiul său după ce s-a stins, așa că a cunoscut detalii cheie din acel moment prin care a trecut familia Caragiale. A avut ocazia să afle ce s-a întâmplat chiar de la soția lui, persoana care l-a găsit fără suflare lângă pat.

"Împrejurările în care a venit sfârșitul neuitatului meu prieten se cunosc din cele relatate de domnișoara Cella Delavrancea, puțin aș mai avea de adăugat. În ajunul nenorocirii, Caragiale nu se simțea bine; a tușit mult și n-a putut dormi decât foarte târziu. A doua zi dimineața, doamna Caragiale, crezând că doarme, n-a voit să-l deștepte și de aceea nimeni nu a intrat în camera lui până la orele 2 după amiază. La orele 2, văzând că tot nu se scoală, a deschis ușa pentru ca să-l cheme la masă. Astfel s-a aflat groaznica nenorocire. Corpul neînsuflețit al lui Caragialea fost găsit jos pe podea, lângă pat. După cum a constatat autopsia, moartea trebuie să fi survenit pe la orele 5 dimineața. Probabil că la ora aceea, fie că nu ațipise toată noaptea, fie că atunci se deșteptase, Caragiale s-a dat jos din pat. Abia însă a atins podeaua, că a și căzut jos, fulgerat. Moartea l-a secerat într-o clipă, nedându-i răgaz nici să strige, nici să se zbată. Alături de pat era o măsuță plină cu tot soiul de obiecte mărunte de care avea nevoie Caragiale. Dacă el s-ar fi zbătut cât de puțin măcar, cu siguranță că măsuța s-ar fi răsturnat și cei din casă ar fi auzit.”