Slobodan Miloșevici

Slobodan Miloșevici a adăugat o fotografie

acum 5 zile

R.I.P
Slobodan

Slobodan Miloșevici sau Slobodan Milošević (pronunție ; în grafia sârbă chirilică: Слободан Милошевић; n. 20 august 1941, Požarevac, Teritoriul Comandantului Militar în Serbia – d. 11 martie 2006, Scheveningen, Haga, Olanda de Sud, Țările de Jos) a fost președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia și de asemenea al Partidului Socialist Sârb. El a fost una din figurile marcante ale războiului din Iugoslavia în anii '90 și războiului din Kosovo în 1999. A fost condamnat în mai 1999, în timpul războiului din Kosovo, de către Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite pentru crime împotriva umanității și o gravă încălcare a Convenției de la Geneva. După demonstrații și greve ce au urmat alegerilor prezidențiale din octombrie 2000, el s-a recunoscut înfrânt și a demisionat. Un an mai târziu, Milošević a fost extrădat pentru a se prezenta în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, însă va muri după 5 ani de închisoare doar cu 50 de ore înaintea declarării verdictului. Milošević, suferind de boli grave ale inimii, de tensiune și diabet, a murit în urma unui atac de cord în condiții neelucidate. Unii dintre susținătorii lui cred ca a fost omorât în închisoare înainte de a se pronunța un verdict. A…Citește mai mult

Slobodan Miloșevici a adăugat o fotografie

acum 5 zile

R.I.P
Slobodan

Tinerețea Slobodan Milošević s-a născut pe 20 august 1941 în orașul sârb Požarevac; a fost mezinul familiei iar fratele său, Borislav era mai învârstă cu trei ani. Tatăl său, Svetozar Milošević care era preot ortodox răspopit, și-a părăsit familia în 1950 și s-a întors în Muntenegru ca profesor de limbă rusă iar copii săi au rămas în grija mamei lor, Stanislava. Ambii părinți s-au sinucis, tatăl în 1962 iar mama în 1972. Pe 15 ianuarie 1959, când era încă elev, Milošević s-a înscris în Liga Comuniștilor din Iugoslavia. A urmat cursurile la Universitatea din Belgrad, unde a studiat dreptul. În timpul studenției, Milošević l-a cunoscut pe Ivan Stambolić, care i-a devenit în timp mentor și cel mai bun prieten al său și care a jucat un rol primordial în viața și cariera politică a lui Milošević. După absolvirea studiilor superioare în 1964, Milošević a fost numit consilier economic pentru primarul Belgradului pe parcursul a trei ani, înainte de a-și satisface stagiul militar în 1968. Pe 14 martie 1965, se însoară cu Mirjana Marković, cu care se cunoștea din copilărie și au avut doi copii: Marija și Marko. În 1968 a fost numit șef al departamentului de informații al consiliului municipal…Citește mai mult

Slobodan Miloșevici a adăugat o fotografie

acum 5 zile

R.I.P
Slobodan

Ascensiunea la putere Milošević a fost ales președinte al Comitetului Ligii Comuniste al orașului Belgrad în aprilie 1984, înlocuindu-l pe Stambolić, care a devenit conducătorul Ligii Comuniștilor din Serbia. În mai 1986, Milošević însuși a devenit președintele Comitetului Central al Ligii Comuniștilor din Serbia. În acest timp Milošević s-a opus public naționalismului; el n-a permis publicarea unei cărți scrisă de Slobodan Jovanovic, un distins istoric sârb, profesor de drept și naționalist convins al primei jumătăți al secolului 20. Milošević a susținut marxismul în școli și i-a criticat pe tinerii din Belgrad pentru slaba lor prestație de Ziua Tineretului Comunist, susținând că absența lor „dezonorează” munca și caracterul lui Tito. Milošević a ajuns în aprilie 1987 în fruntea forțelor politice sârbe. Susținerile sale politice au fost catalogate câteodată drept naționaliste (deși nu este nici o dovadă din partea lui Milošević în acei ani), cu toate că socialismul și internaționalismul marcau ideologia sa. Mai târziu, în același an, drept răspuns unui protestatar care fusese bătut de poliție, Milošević a spus „Tu nu vei fi bătut”. Cu toate că Milošević se adresase către un mic grup de oameni din apropierea sa și nu în public, acestei remarci i s-a acordat o mare însemnătate.…Citește mai mult

Slobodan Miloșevici a adăugat o fotografie

acum 5 zile

R.I.P
Slobodan

Războiul iugoslav Colapsul Iugoslaviei a devenit inevitabil la începutul anului 1991, cu instituțiile federale într-un impas total între forțele pro și anti Milošević. Incriminarea lui Milošević presupusă într-o alocuțiune televizată pe 16 martie 1991, în care Milošević a declarat că Iugoslavia a fost terminată și Serbia nu va mai fi mult timp legată de deciziile Conducerii Federale. Această speculație s-a dovedit a fi falsă când o transcriere a discursului a fost expusă la procesul lui Milošević din 25 ianuarie 2006. În iunie 1991, Slovenia și Croația s-au separat de Federație, urmate de Republica Macedonia (septembrie 1991) și Bosnia și Herțegovina (martie 1992). Armata Populară Iugoslavă (JNA) a căutat în zadar să prevină secesiunea Sloveniei prin folosirea forței; oricum, Războiul de Zece Zile din Slovenia s-a sfârșit printr-o dezastruoasă înfrângere a forțelor federale. Cererile pentru o deplină autonomie a națiilor a fost propusă încă din 1989, și Milošević fusese un oponent timpuriu al unor asemenea mișcări. O parte din răspunsul dat referitor la cererea de independență a Sloveniei a reprezentat continua creștere a dominației autoritare în Serbia. Milošević a încercat să organizeze un „Miting al Adevărului” în capitala Sloveniei, Ljubljana, pentru a discuta situația din Kosovo, dar această propunere a fost…Citește mai mult

Slobodan Miloșevici a adăugat o fotografie

acum 5 zile

R.I.P
Slobodan

Decăderea președintelui Pe 4 februarie 1997, Milošević a recunoscut victoria opoziției în unele localități, contestând rezultatele timp de 11 săptămâni. Pe 23 iulie 1997, Milošević și-a asumat președinția Federației Iugoslave. Acțiunile armate purtate de grupuri de separatiști albanezi și armata sârbă de contra-acțiune în viitoarea provincie autonomă (și 90% albaneză) sârbă Kosovo din 1998 și atacurile aeriene ale NATO împotriva Republicii Federale Iugoslave între martie și iunie 1999 au avut ca rezultat final retragerea totală a forțelor de securitate iugoslave din provincie. În timpul războiului din Kosovo a fost pus sub acuzare pe 27 mai 1999, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității întreprinse în Kosovo, de către Tribunalul Internațional. La alegerile din 2000 în primul tur de scrutin Koštunica era în avantaj față de Milošević, dar nu avea mai mult de 50% din voturi pentru a câștiga așa cum prevedea constituția. Sondajele de opinie sugerau că susținătorii celorlalți candidați s-au abținut sau l-au votat pe Milošević în primul tur, nefiind de acord cu prezența unei opoziții susținute de forțele NATO. Pierderea primului tur de către Milošević în septembrie 2000, a dus la demonstrații în Belgrad, pe 5 octombrie, și la căderea regimului autoritar. Candidatul opoziției Vojislav Koštunica…Citește mai mult

Slobodan Miloșevici a lăsat un gând

acum 5 zile

Decesul și verdicte postume Slobodan Milošević a decedat la Haga, la 11 martie 2006. În momentul morții, era judecat sub acuzația de crime de război comise în anii 1990 în Bosnia și Herțegovina, Croația și Kosovo. Pe 11 martie 2006 a fost găsit mort în celula în care era deținut; știrea a fost confirmată oficial de avocatul său.

Slobodan Miloșevici a lăsat un gând

acum 5 zile

Verdicte postume În cele două verdicte legate de Kosovo, Nikola Šainović și colab. și Vlastimir Đorđević, s-a constatat că Milošević a fost „unul dintre membrii esențiali” ai întreprinderii criminale care viza strămutarea unei mari părți a albanezilor din Kosovo. În februarie 2007, Curtea Internațională de Justiție a achitat Serbia aflată sub conducerea lui Milošević de responsabilitate directă pentru crimele comise în timpul războiului din Bosnia. Președintele Curții Internaționale de Justiție (CIJ), totuși, a declarat că „a fost „demonstrat în mod concludent” că acea conducere sârbă, și Milošević în special, „erau pe deplin conștienți... că era probabil să aibă loc masacre””. În verdictul său din 2016 privind Radovan Karadžić, Tribunalul Penal Internațional al ONU pentru fosta Iugoslavie a constatat că „nu au fost suficiente dovezi prezentate în acest caz pentru a constata că Slobodan Milošević a fost de acord cu planul comun [de a crea teritorii curățate etnic de ne-sârbi]”, invocând „criticile repetate ale lui Milošević și dezaprobarea politicilor și deciziilor luate de acuzat și de conducerea sârbilor bosniaci”, deși a remarcat, de asemenea, că „Milošević a oferit asistență sub formă de personal, provizii și arme sârbilor bosniaci în timpul conflictului”.

Slobodan Miloșevici a lăsat un gând

acum 5 zile

Moștenire Ultimul sondaj de opinie realizat în Serbia înainte de moartea lui Milošević l-a enumerat drept cel de-al treilea politician cel mai apreciat din Serbia, după președintele Partidului Radical Sârb de atunci, Tomislav Nikolić, și președintele sârb de atunci Boris Tadić. În 2010, site-ul Life a inclus pe Milošević în lista sa cu „Cei mai răi dictatori ai lumii”. El rămâne o figură controversată în Serbia și Balcani din cauza războaielor iugoslave și a abuzului său de putere, în special în timpul alegerilor din 1997 și 2000. Imaginea publică a lui Slobodan Milošević în Serbia a oscilat de la un birocrat fără chip/necunoscut la un apărător al sârbilor, în timp ce atitudinile occidentale variau de la Milošević etichetat drept „măcelarul din Balcani” până la portretizarea sa ca „garantul păcii în Balcani”.