Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Smaranda

Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897, Hănțești, România – d. 2 februarie 1948, Cluj, România) a fost prima femeie parașutist cu brevet din S.U.A în 1932 și echivalat în România în anul 1937. Campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

Smaranda Brăescu a adăugat o fotografie

acum 8 ore

R.I.P
Smaranda

Biografie S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci (interbelic), actual în județul Galați, iar numele ei real era Maranda Brăescu, într-o familie cu opt copii: 4 fete și 4 băieți. Născută în familia răzeșului Brăescu, Smaranda a venit pe lume odată cu fratele geamăn Paul Panait în 21 mai 1897. Copilăria și-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizurești, un sat vecin, în Hănțești nefiind școală. Din 1911 pleacă la Bârlad, unde, până în 1913, urmează cursurile școlii secundare de fete. Aici, la Bârlad, Smaranda Brăescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviația, de care se îndrăgostește iremediabil. Urmează apoi Școala Normală „Principesa Elisabeta” din București, absolvită cu mențiunea de Merit. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. A obținut brevetul de parașutistă în Germania. La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a…Citește mai mult

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Activitatea profesională Gheorghe Negrescu sosise în orașul natal, Bârlad, într-un temerar raid aerian, București-Bârlad. Sosirea la Bârlad a fost anunțată pentru 26 mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparată o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasă asistență bârladeană și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă gradina publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: „27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu”. Era al cincilea raid din istoria aviației românești, a cărei existență era la început. Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr. 2 din România, va fi, peste ani, un susținător și admirator sincer al Smarandei Brăescu, din pozițiile pe care le va ocupa în aviația militară. Trebuie să menționez că am avut împlinirea de a-l cunoaște personal pe domnul Gen. Gheorghe Negrescu în 1979, căruia i-am dedicat coperta catalogului, diploma și afișul expoziției aerofilatelice internaționale „Aeromfila’79”. Au urmat anii grei ai Primului Război Mondial, perioadă în care Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad,…Citește mai mult

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

În lume, mișcarea de emancipare a femeilor a cuprins și domeniul aeronautic, femeile luptându-se cu prejudecățile și autoritățile vremii, lucru pe care l-a făcut și Smaranda. Unele dintre femei au reușit, cu mari eforturi, cheltuieli și sprijin particular, azi acestea având acces la toate domeniile aeronautice. Din România, prima femeie pilot a fost Elena Caragiani, din Tecuci, care obține brevetul de pilot la Paris, în 1914. În Europa, prima femeie pilot este Baroana Raymonde de la Roche (Franța), care obține brevetul în 1910; în America Harriet Quimby devine pilot în 1911;... dar realizările lor erau punctuale,... acestea devenind „vedete”, subiecte de presă, în competiția cu „bărbații”. Cea mai vizibilă era Amelia Earhart, cu primul zbor solo transatlantic, 20-21 mai 1932. Dezamăgită de refuzul „aviatorilor”, Smaranda vine în București unde lucrează la Astra Română, urmând și cursurile Academiei de Arte Frumoase, secția ceramică și decorațiuni (1924 - 1929). Evenimentele aeronautice se succedau în țară și în lume, performanțele aviatorilor fascinând omenirea. Era „epoca de aur” a aviației, epoca marilor raiduri, a zborurilor de record pentru înălțime, a curselor de viteză, a competiției companiilor pentru transportul de pasageri, a poștei aeriene. În acest mozaic aeronautic, apare și „parașuta pentru avion”, parașutiștii intrând…Citește mai mult

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Scriind aceste rânduri, între ghilimele, ca destăinuire a Smarandei, ziaristul H. Soreanu, de la Realitatea Ilustrată încheie articolul său cu remarca: „Adevărat e că acei ce se coboară, se înalță!”,… era înaintea mitingului de la Satu Mare. La mitingul de la Satu Mare, 17 august 1930, pe un vânt tare și turbulență atmosferică puternică, Smaranda suferă un groaznic accident, soldat cu o dubla fractură la picior și mai multe coaste rupte, urmate de o spitalizare îndelungată la Satu Mare și imobilizare la pat de aproape șase luni. Suferința și desnădejdea au fost înfrânte și în primăvara anului 1931, a început din nou demersurile în vederea stabilirii recordului mondial de lansare cu parașuta de la mare altitudine. În martie 1931 cumpără o nouă parașută din Germania și apoi, la București, reia „asaltul autorităților aeronautice”, dorind realizarea recordului în țară. Conștientă de dificultatea unui record mondial de lansarea cu parașuta de la mare altitudine, Smaranda se adresează din nou aviației militare pentru sprijin în întreprinderea sa. Dorea ca avionul ales, un Potez 25, să fie pilotat de Romeo Popescu, un pilot de mare clasă al aviației românești. Romeo Popescu, care deținea recordul național de altitudine pentru avioane cu performanța de 10550 m,…Citește mai mult

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Trebuie să fac o paranteză. În arhivele de filme ale “US Government Archive”, filmul cu saltul de record al Smarandei Brăescu, de 24000 feet, înregistrat la nr. 200UN 4-43 #1-7 MPSA, de 66 secunde, locația Sacramento - California, este datat: 23 mai 1932, nu 19 mai 1932. Până la data publicării articolului nu am reușit să elimin această informație privind data zborului. După realizarea recordului, pleacă, traversând America, spre New York, unde se înscrie școala de pilotaj „Curtiss Wright” de la „Rosevelt Field”. Obține Licența de Pilot Particular (PPL) nr. 27166, eliberată la data de 8 octombrie 1932, fiind prima femeie din Europa care a obținut brevetul de pilot în Statele Unite ale Americii. Aici a zburat cu pilotul instructor Henry Ottinger. La New York face salturi demonstrative pentru parașutele produse de Irving și Schroeder, refuzând un contract pentru zboruri publicitare cu lansări pe timp de noapte, oferit de producătorul Nat Negre. La 20 august 1932 participă la o demonstrație la Montreal – Canada, unde ajunge în zbor cu o impresionantă formație de 30 de avioane. În noiembrie este sărbătorită de comunitatea românească din New York, care era fascinată de patriotismul româncei lor, care cucerise America și întreaga lume prin…Citește mai mult

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Recunoaștere Pe 3 octombrie 1931 regele Carol al II-lea i-a acordat Ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur pentru saltul cu parașuta de la 6200m realizat pe 2 octombrie. La expoziția creată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la recâștigarea Independenței Poloniei și a Anului Drepturilor Femeii, precum și a Marii Uniri a României, Institutul Polonez din București a publicat povestea a 34 de femei remarcabile din cele două țări si o serie de filme de animație despre aceste poloneze și românce. Anul 2022 va fi dedicat la nivel național memoriei și recunoașterii meritelor Smarandei Brăescu.

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Bibliografie Marcu, George; Ilinca, Rodica (2009), Dicționarul personalităților feminine din România, București: Editura Meronia, ISBN 978-973-7839-55-8 Nicola, Traian (2008), Valori spirituale tecucene, Călărași: Editura Grapho Press Rosetti, Adina; Andone, Cristina; Grünberg, Laura; Iordan, Iulia; Pătrașcu, Victoria (2018), Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă, 1, București: Univers, ISBN 978-973-34-1068-3 Staicu-Buciumeni, Neculai I. (1998), Anii de glorie ai Smarandei Brăescu, București: Editura Vasile Cârlova, ISBN 973-9233-58-9 Turturică, Sorin (2013), Aviatoarele României - Din înaltul cerului în beciurile securității, București: Editura Militară, ISBN 978-973-32-0919-5 Ovidiu Leonte, „«Problema catolică». Studiu de caz: Rebeliunea de la Butea (august 1949)”, în Anuarul IICCMER 2024, vol. XIX, Editura Polirom, Iași, p. 265 Ovidiu Leonte, Practici și politici represive în perioada comunistă, Studiu de caz: fostul județ/raion Roman (1948-1964), Editura Junimea, Iași, 2022.

Smaranda Brăescu a publicat o actualizare

acum 8 ore

Legături externe Articol Dr. Valeriu Avram Arhivat în 2 octombrie 2008, la Wayback Machine. Smaranda Braescu, eroina, 10 aprilie 2005, Costin Anghel, Jurnalul Național Pe urmele Smarandei Brăescu, 20 iunie 2010, Oana Georgescu, Jurnalul Național Fata cu capul în nori, 8 martie 2011, Loreta Popa, Jurnalul Național Smaranda Brăescu, "Regina înălțimilor”[nefuncțională], 19 mai 2012, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național Eroina cerului - azi uitată, un dictator sângeros și un fotbalist mort la antrenament Arhivat în 20 februarie 2014, la Wayback Machine., 2 februarie 2014, Dumitru Cozma, România liberă Despre Smaranda Brăescu, la Aviatori.ro. Românce celebre Arhivat în 2 noiembrie 2011, la Wayback Machine. Profil pe site-ul Complexului Muzeal Național Neamț