Ștefana Velisar Teodoreanu (născută Marie Ștefana Lupașcu, de asemenea cunoscută ca Ștefana Velisar sau Lily Teodoreanu; n. 17 octombrie 1897, St. Moritz, cantonul Graubünden, Elveția – d. 31 mai 1995, România) a fost o romancieră, poetă și traducătoare română, soția scriitorului Ionel Teodoreanu. Încurajată de soțul ei să scrie, ea a fost o reprezentantă târzie a poporanismului tradițional, pe care l-a insuflat cu teme morale din ortodoxia română și cu ecouri ale literaturii moderniste. Lucrările sale de tinerețe coincid din punct de vedere tematic cu Primul Război Mondial și cuprind în principal romane centrate pe conflictele interne și triumfurile morale ale femeilor provinciale.
Ștefana Velisar Teodoreanu (născută Marie Ștefana Lupașcu, de asemenea cunoscută ca Ștefana Velisar sau Lily Teodoreanu; n. 17 octombrie 1897, St. Moritz, cantonul Graubünden, Elveția – d. 31 mai 1995, România) a fost o romancieră, poetă și traducătoare română, soția scriitorului Ionel Teodoreanu. Încurajată de soțul ei să scrie, ea a fost o reprezentantă târzie a poporanismului tradițional, pe care l-a insuflat cu teme morale din ortodoxia română și cu ecouri ale literaturii moderniste. Lucrările sale de tinerețe coincid din punct de vedere tematic cu Primul Război Mondial și cuprind în principal romane centrate pe conflictele interne și triumfurile morale ale femeilor provinciale.
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Ștefana Velisar Teodoreanua adăugat o fotografie
acum 6 zile
R.I.P Ștefana
Origini și debut Născută în localitatea Saint-Moritz, în Elveția, părinții ei erau diplomatul Ștefan Lupașcu (1872-1946) și soția sa, franțuzoaica Marie Mazurier. Tatăl ei, un francmason de rang înalt, descindea din nobilimea boierească a Moldovei. El a fost unchiul patern al filosofului francez Stéphane Lupasco. Mama ei, o fostă profesoară a copiilor de boieri, a fugit de Lupașcu și în mare parte a fost absentă din viața Ștefanei; cum tatăl ei era adesea pe drumuri diplomatice și de afaceri, ea a fost crescută de rudele române. Potrivit povestirilor pe care mai târziu ea le-a spus prietenilor, Ștefana a frecventat școala primară în Franța. A absolvit școala centrală de fete din București, condusă de mătușa ei Maria, soția scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea. În timpul campaniilor Primului Război Mondial, ea trăia împreună cu verișoarele sale Delavrancea, Cella și Henrieta, la Iași; prin ele s-a întâlnit în decembrie 1918 cu aspirantul scriitor, Ionel Teodoreanu, fiul politicianului-avocat Osvald Teodoreanu. Acest episod a fost descris de Ștefana Velisar în lucrarea autobiografică Ursitul și de Ionel Teodoreanu în romanul Bal mascat. În opinia ei, el a fost imediat atras de tenul ei întunecat și de "ochii negri strălucitori", dar a și admirat încercările ei literare și…
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Ștefana Velisar Teodoreanua adăugat o fotografie
acum 6 zile
R.I.P Ștefana
Romanele celui de-Al Doilea Război Mondial Ajunși la București în 1938, familia deținea acum un conac pe Strada Romulus, la vest de Dudești. De asemenea, au deținut o casă pe strada Mihai Eminescu, Dorobanți, pe care Ionel a primit-o de la Federația Comunităților Evreiești pentru serviciile sale ca avocat. Ștefana însăși a devenit un romancier publicat cu puțin timp înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, cu Calendar vechi (1939), care a câștigat un premiu de la Asociația Intelectualilor din România. A fost urmată în 1940 de Viața cea de toate zilele și, în 1943, de volumul cu nuvele Cloșca cu pui.. Proza ei, văzută de critici ca fiind cu „parfum feminin”, și chiar „maternal apăsător”,, avea tendințe spre ornamentare și lirism. În iulie 1939, criticul modernist Eugen Lovinescu a scris că „talentul ei atât de sensibil” este diferit de alți autori feminini care au apărut la acea vreme: ea nu a aderat nici la „erotismul psihologic” al Cellei Serghi și Luciei Demetrius, nici la „senzualitatea incendiară” a Soranei Gurian. Potrivit cercetătoarei Elena Panait, atât la nivelul construcțiilor de caractere cât și în ceea ce privește mesajul literar, lucrările afișează lecturile Ștefanei de la Rabindranath Tagore, Lev Tolstoi și Ivan Turgenev.…
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Ștefana Velisar Teodoreanua adăugat o fotografie
acum 6 zile
R.I.P Ștefana
Calendar vechi (1939)
Viața cea de toate zilele, roman, (1940, reeditat în 1969)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Ștefana Velisar Teodoreanua lăsat un gând
acum 6 zile
Căminul, roman (1971)
Poveste cu „ocei”, proză pentru copii (1975)
0 comentarii5 vizualizări0 reacții
Ștefana Velisar Teodoreanua lăsat un gând
acum 6 zile
Colecții digitalizate BCU IAȘI
Articol cuprinzând fragmente dintr-un interviu cu Ionel Oprișan poate fi consultat/descărcat accesând Biblioteca Digitală a BCU IAȘI
