Vintilă I. C. Brătianu

Vintilă I. C. Brătianu a adăugat o fotografie

acum 17 ore

R.I.P
Vintilă

Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București, România – d. 22 decembrie 1930, Râmnicu Vâlcea, România) a fost cel de-al 31-lea prim-ministru al României în perioada 1927–1928. A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, frații săi fiind Ionel Brătianu și Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni. Și-a început cariera în administrația de stat în anul 1897, fiind numit director al Regiei Monopolurilor Statului. În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, Primar al Capitalei între 1 iunie 1907–10 februarie 1910, Ministru de Război în timpul Primului Război Mondial și Ministru de Finanțe între 19 ianuarie 1922–27 martie 1926. După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu, acesta a ocupat funcția de prim-ministru, în perioada 24 noiembrie 1927–3 noiembrie 1928. În anul 1901 și-a început cariera politică în cadrul Partidului Național Liberal, fiind ales de mai multe ori senator, deputat sau consilier comunal pe listele acestuia. Între 1927 și 1930 a ocupat…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a adăugat o fotografie

acum 17 ore

R.I.P
Vintilă

Copilăria și adolescența Vintilă Brătianu s-a născut la 16 septembrie 1867, la București, în casa de la Florica în care familia lui Ion C. Brătianu se mutase la începutul aceluiași an. Casa era situată pe ulița Herăstrăului (astăzi Bulevardul Dorobanților, nr. 3). Vintilă era al cincilea copil al lui Ion și Piei Brătianu (născută Pleșoianu), după Florica, Sabina, Ionel și Dinu. Vintilă a fost primul copil al familiei care nu s-a născut la Florica, „ sanctuarul” familiei Brătianu. După cum spune și Ionel Brătianu în una din amintirile sale: „Părinții noștri chiar de la căsătorie își făcuseră din Florica așezământul lor casnic. Datoriile politice îi obligau în diferite împrejurări să se mute la București. Doisprezece ani de minister și cursurile superioare ale liceului obligaseră pe părinții noștri și pe copii să-și petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuși, pentru unii, ca și pentru alții, Florica era vatra și cuibul adevărat. Aceasta o simțeam într-atâta, încât față de copiii născuți la București rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica și care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa. Tatăl meu, retrăgându-se de la guvern, la începutul anului 1869 ne instalarăm la Florica, de unde în curs…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a adăugat o fotografie

acum 17 ore

R.I.P
Vintilă

Educație și formare După absolvirea Liceului Sfântul Sava din București și efectuarea stagiului militar, Vintilă Brătianu a început să se gândească la studiile superioare pe care trebuia să le urmeze în continuare. Dorința lui era să devină arhitect și ca urmare și-a anunțat familia că dorește să se înscrie la Școala de Arte Frumoase din Paris (École des Beaux-Arts). Vintilă se va lovi însă de opoziția categorică a tatălui care dorea neapărat ca el să urmeze ingineria, la fel ca și ceilalți doi frați mai mari. Oricum, Ion C. Brătianu le-a interzis fiilor săi cu desăvârșire să ia drumul avocaturii, sub amenințarea blestemului și renegării, deoarece, considera el „nici o conștiință nu rezistă la ispitele pledoariilor și la controversele cauzelor”. În schimb, adversarii lor politici i-au atacat adesea pe frații Brătianu, afirmând că tocmai această formație inginerească i-ar fi făcut niște politicieni de mâna a doua. Iată cum era caracterizat Ionel Brătianu, de unul dintre acești opozanți, imediat după primul război mondial: „Un inginer de clasa a III-a, cu studii mediocre în specialitatea sa, ajunge primul consilier al Tronului, chemat mai apoi să hotărască soarta întregii țări.” La 21 septembrie 1886, Vintilă Brătianu sosește la Paris pentru a deveni student…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a adăugat o fotografie

acum 17 ore

R.I.P
Vintilă

Activitate profesională Activitatea strict profesională, de inginer constructor a lui Vintilă Brătianu a fost destul de scurtă, imediat după terminarea studiilor universitare. În martie 1891 Vintilă Brătianu pleacă la Cernavodă, pe șantierul de construcție a podului, ca angajat al companiei Fives-Lille, una din cele trei companii care câștigaseră licitațiile internaționale pentru construcția unor segmente ale complexului de poduri. Compania la care lucra Vintilă Brătianu trebuia să realizeze podul principal peste Dunăre de la Cernavodă.. Pentru el această perioadă a fost una foarte grea, fiind afectat atât de condițiile grele în care trebuia să își desfășoare activitatea, cât mai ales de moartea tatălui, Ion C. Brătianu, în luna mai 1891.. Rămâne pe șantier până în prima parte a anului 1892 când compania l-a trimis pentru timp de un an în Franța, la uzinele Schneider din Creusot, ca reprezentant în comisia mixtă care supraveghea calitatea oțelului turnat aici și destinat construcției podului de la Cernavodă. Cu experiența câștigată la Cernavodă și la uzinele Scheneider-Creusot, a condus apoi lucrările de construcție a podurilor pe Siret lângă Bacău, de pe Râul Argeș la Grădiștea și montarea tablierului metalic la podul de la Șendreni pe râul Siret, între Brăila și Galați. După 1896, Vintilă Brătianu…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a adăugat o fotografie

acum 17 ore

R.I.P
Vintilă

Viața de familie Politicos din cale afară, Vintilă I. C. Brătianu își manifesta respectul față de persoanele în vârstă, chiar în absența acestora, însoțindu-le numele după caz cu apelativul „domnul” sau „doamna”. Nu era obișnuit să-i placă familiaritatea cu cei cu care venea des în contact și, în ceea ce îl privea nu îi plăcea să-și afișeze superioritatea în fața interlocutorilor săi. Vintilă Brătianu a fost foarte discret protejând cu strășnicie tot ce ținea de intimitatea vieții de familie. Ținea mult la respectarea convențiilor sociale și a ierarhiilor familiale, ca temelie a ordinii și ierarhiei sociale. S-a căsătorit destul de târziu, la vârsta de 37 de ani, în anul 1904 cu Lia Stolojan, fiica lui Anastase Stolojan, unul din membrii importanți ai Partidului Național Liberal. În 1913 s-a născut singurul copil al familiei, Vintilă V. Brătianu (1913-1995), care avea să fie numit „Vintilică”, pentru a-l deosebi de tatăl său. Acesta a avut o singură fiică, Despina Leiter-Brătianu, născută însă după moartea lui Vintilă Brătianu. Vintilică a fost ca și tatăl său inginer, trăind în exil în perioada comunistă, pentru ca după 1989 să revină în țară și să se implice în viața politică românească, ca președinte al Partidului Liberal (1993).…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Inceputul carierei politice Ascensiunea lui Vintilă Brătianu în viața publică a fost lipsită de spectaculozitate. A urcat treaptă cu treaptă, impunându-se prin rigoare, corectitudine, exigență față de sine însuși, dar și față de colaboratori. Vintilă Brătianu sosea primul la slujbă, uneori chiar înaintea femeilor de serviciu, pentru a vedea dacă nu cumva întârzie vreuna sau nu-și face treaba bine. Pleca seara târziu și avea grijă să fie stinse becurile și închise ferestrele. Ca persoană publică, Vintilă Brătianu „s-a grăbit încet”, urmărind să-și însușească temeinic domeniile în care se angaja, pentru a lucra eficient și cu rezultate palpabile. Domeniul său predilect a fost economia națională pe care a studiat-o îndeaproape, pentru a putea ca, pornind de la realitatea existentă, să-i asigure în viitor o nouă direcție de evoluție. Director al Regiei Monopolurilor Statului - 1897-1899 La 31 martie 1897 s-a constituit guvernul liberal condus de președintele partidului, Dimitrie A. Sturdza, guvern care avea să rămână la putere până la 30 martie 1899. În acest guvern, fratele mai mare al lui Vintilă, Ion I.C. Brătianu, a ocupat prima sa funcție ministerială, la Ministerul Lucrărilor Publice. Primul ministru Dimitrie Sturdza, apreciindu-i capacitatea de muncă și de organizare precum și inteligența sa, îi încredințează…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Primar al Bucureștilor - 1907-1911 În iunie 1907 Vintilă Brătianu era ales primar al Bucureștilor, funcție pe care a ocupat-o până la 10 februarie 1910. Obiectivul afirmat cu care a venit la primărie era unul ambițios: satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior. Vintilă și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu sine însuși. Birourile, care altădată mișunau toată ziua de solicitatori de tot felul au fost închise pentru public, cu excepția unor perioade bine stabilite pentru lucrul cu cetățenii. Vintilă Brătianu a înțeles că o administrație publică eficientă are nevoie de un aparat funcționăresc bine selecționat și de aceea una dintre primele sale măsuri a fost aceea de a impune cerințe minime de studii la numirea și promovarea funcționarilor publici. A impus șefilor de servicii să-și susțină și să-și asume soluțiile pe care le prezentau în documentele promovate, refuzând să aprobe memoriile care se încheiau cu formula tradițională de până atunci, „rugăm a decide ce veți crede de cuviință”. Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu au fost adoptate o serie de importante reglementări comunale, cum ar fi: regulamentul…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Finanțele publice comunale Pentru întreaga perioadă în care a fost primar, Vintilă Brătianu a urmărit întocmirea unor bugete echilibrate, bazate pe venituri reale și pe cheltuieli și investiții strict necesare. Pe baza acestor bugete și a disponibilităților din împrumuturile realizate de Primăria Capitalei în anii anteriori, a fost întocmit un program de lucrări publice pe care a urmărit să fie respectat cât mai strict posibil. Pentru a asigura o încasare eficientă și regulată a veniturilor, a dispus înființarea percepțiile comunale, separând încasarea veniturilor locale de cele încasate prin administrația financiară a statului.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Sistematizarea Capitalei De-a lungul istoriei sale, Bucureștii s-au dezvoltat la întâmplare, fără un plan de sistematizare care să fie respectat atât de organele comunale cât și de cetățeni. Construcțiile s-au făcut după bunul plac al proprietarilor și nu era rară situația când chiar străzi erau deschise după interesul propriu al acestora. Astfel, într-o ședință a Consiliului Comunal București din 1895, se arăta că la marginea orașului se aflau moșiile câtorva mari proprietari, care nu agreau proiectul de lege privind periferia orașului deoarece „ar fi privați de specula ce fac astăzi prin transformarea locurilor lor, odinioară pentru agricultură, în loturi parcelate, deschizând pe dânsele strade din cele mai insalubre, fără nici o autorizație și fără a se conforma regulelor Comunale”. Pentru a pune capăt acestei situații în 1894 fusese adoptată Legea pentru organizarea comunelor urbane, care la art. 94 prevedea obligația ca toate orașele țării să aibă aprobate planurile de alinieri tuturor străzilor, până în 1898. Niciuna din prevederilor acestei legi importante nu fost însă pusă în aplicare de administrațiile succesive, astfel încât în 1907, când Vintilă Brătianu a fost ales primar, acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar cartierele mărginașe: Floreasca, Tei, Între Vii, Balta…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Infrastructura urbană Pentru înlesnirea accesului orașului la obținerea de fonduri financiare, prin legea din 1 iunie 1893 era înființată „Casa lucrărilor orașului București”. Această casă a fost mai întâi înzestrată cu 30.000.000 lei, la care se adăuga și prețul locurilor expropriate care se vindeau de către Primărie, precum și 50% din valoarea locurilor virane. Vintilă Brătianu a dat o nouă viață acestei legi prin promovarea și adoptarea, prin Decretul Regal 1309 din 14 aprilie 1909, a unui articol suplimentar care a autorizat comuna București să emită timp de cinci ani obligațiuni comunale, în valoare nominală de 1.000.000 lei-aur și care putea ajunge până la 1.500.000 lei-aur. Totodată el a dispus întocmirea unui nou regulament de funcționare al Casei, aprobat de Consiliul Comunal la 6 noiembrie 1909. Pe baza acestor noi aranjamente s-au putut începe marile lucrări edilitare: exproprieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „Serviciul lucrări noi, iluminat și tramvaie”, dispunând totodată încadrarea sa numai cu ingineri și arhitecți români tineri, sub conducerea inginerului Radu…Citește mai mult

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și pavarea cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordând totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Construcții de interes public Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la Grozăvești), Uzina de Gaz pentru cartierele Grivița și Tei (inițiere proiect), Atelierele Comunale și Parcul de Vehicule sau noul Abator Comunal. Tot acum au mai fost construite Fabrica de gheață și frigorifere (în subsolul Halelor Ghica), hale alimentare (Hala Obor) sau crematorii. Școala s-a bucurat de o atenție deosebită din partea sa, pe timpul cât Vintilă Brătianu a condus Primăria Capitalei s-au construit un număr de 4 școli primare, și anume: în strada Elefterescu (la intersecția șoselelor Basarab cu Grozăvești), în Colentina (la Manutanța de Pâine), în Grant (Regie) și în Ghencea. Acestea au fost printre primele școli primare moderne construite, fiecare din ele fiind prevăzută cu sală de dușuri și sală de mese.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Transportul public La 10 ani de la aducerea automobilului în România erau înscrise în București 1.234 de mașini. În 1904 este adus din Germania primul autobuz destinat transportului de persoane. În 1910 exista o singură linie de autobuze, Gară-Centru, care avea în circulație 2 autobuze. În 1909 se înființează o nouă societate de tramvaie (S.T.B.) care avea sarcina principală de a electrifica în trei ani traseele pe arterele principale ale orașului. Concomitent au continuat să funcționezeși vagoanele de tramvai trase de cai. Conform statisticilor, în 1910 existau 14 km de linie electrică și 21 de km de linie cu cai.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Alimentarea cu apă În acest domeniu, principalele realizări ale lui Vintilă Brătianu sunt: Terminarea captării de apă de la Ulmi. Noua captare asigura peste 40.000 m3/zi constituind, prin ansamblul lucrărilor, cea mai dezvoltată captare de apă subterană din țară, la momentul respectiv. Sporirea debitului de apă și contorizarea consumului. Când Vintilă Brătianu a devenit primar, taxarea consumului de apă se făcea în funcție de numărul camerelor unei locuințe, fără a se ține seama de consum. Primaria a inițiat un proiect pentru introducerea și generalizarea contorizării consumurilor. Un nou regulament, aprobat de Consiliul Comunal la 19 iunie 1908 stipula obligativitatea introducerii apei și a canalizării de către locuitorii orașului. Canalizarea și nivelmentul de precizie al orașului. La sosirea lui Vintilă Brătianu la Primăria Capitalei, sistemul de canalizare al Bucureștilor era practic inexistent, limitându-se la două colectoare pe splaiul Dâmboviței. Vintilă Brătianu a dispus întocmirea unui studiu detaliat privind canalizarea Bucureștilor, ocazie cu care s-a făcut și primul nivelment de precizie al orașului și regiunii înconjurătoare. Noul proiect prevedea și o stație de epurare prevăzută a fi construită în zona Cioplea-Dudești, precum și rectificarea râului Colentina. Pe baza acestui proiect s-a dezvoltat sistemul de canalizare al orașului, în perioada interbelică.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Iluminatul public Chestiunea iluminatului public al capitalei fusese tranșată chiar în anul premergător instalării lui Vintilă Brătianu la Primăria Bucureștilor (1906), prin concesionarea acestui serviciu, pentru o perioadă de 40 de ani către Societatea de Gaz și Electricitate. Concesiunea a fost aprobată de către Consiliul Comunal (dominat de Partidul Conservator) la propunerea primarului conservator Mihail G. Cantacuzino. Vintilă Brătianu s-a găsit astfel în fața unui contract cu care nu fusese de acord, dar pe care era obligat să îl aplice cu rigurozitate. Dar el nu s-a limitat la atât ci a căutat ca, folosindu-se de lacunele și limitele acestui contract de concesiune, să pună bazele dezvoltării unui sistem modern de iluminat public, sub controlul autorităților comunale. În anul 1910, la încheierea mandatului lui Vintilă Brătianu, situația iluminatului public se prezenta astfel: dintr-un total de 1.283 de străzi existente, 1.149 erau iluminate rămânând numai 134 de străzi, la periferie, care nu aveau iluminat public.

Vintilă I. C. Brătianu a lăsat un gând

acum 17 ore

Sistemul sanitar comunal Una din preocupările majore ale lui Vintilă Brătianu, în toate funcțiile publice pe care le-a deținut, a constituit-o îmbunătățirea stării precare de igienă publică și îmbunătățire a sistemului sanitar public. La intrarea sa în funcție, sistemul public de sănătate al comunei dispunea doar de 3 dispensare (pe străzile General Cernat, Ferari și Tăbăcari). Între 1907-1910 s-au construit 6 dispensare noi, dintre care 3 exclusiv din fonduri comunale, printr-o investiție de 42.182 lei. În același timp au fost investiți alți 36.870 lei pentru modernizarea celor 3 dispensare existente prin: executarea de lucrări de nivelare și îngrădire a incintelor, turnarea de trotuare asfaltate, executarea de branșamente de utilități, achiziționarea de mobilier specific și aparatură, etc.