Virgil Madgearu

Virgil Madgearu a adăugat o fotografie

acum 3 ore

Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ). A avut o importantă activitate ca eseist și jurnalist și s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viața Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului țărănist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. În 1940 a fost asasinat de un comando legionar ca răspuns la pozițiile sale antifasciste.

R.I.P
Virgil

Virgil Madgearu a adăugat o fotografie

acum 3 ore

== Studii == S-a născut în familia negustorului și politicianului gălățean Nică N. Madgearu, care, împreună cu Maria Condocuri, a avut nouă copii, dintre care cele cinci fete vorbeau limbi străne și cântau bine la pian, iar cei patru băieți aveau studii superioare în Germania. Pictorița Georgeta Arămescu-Anderson era nepoata sa. Studii primare și liceale la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați, cu bacalaureat în 1907, apoi studii universitare la Leipzig, Germania, absolvite în 1910, și unde a fost influențat de concepțiile economiște ale unor profesori germani, printre care Karl Bücher. A făcut un stagiu de specializare în Anglia, în 1911.

R.I.P
Virgil

Virgil Madgearu a adăugat o fotografie

acum 3 ore

== Activitate == A fost profesor la Catedra de Studiul Întreprinderilor și Transporturilor din cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (1916), fiind apoi transferat la Catedra de Economie națională și profesor titular al Catedrei de Economie Politică. A fost ministru al Industriei și comerțului în guvernul condus de Iuliu Maniu, fiind însărcinat în 1929 cu interimatul Departamentului Finanțelor (1928 - 1930), ministru al Agriculturii și domeniilor în guvernul condus de Gheorghe Gh. Mironescu (1930 - 1931) și ministru al Industriei și comerțului în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (1932). În calitate de ministru al Industriei, a luat decizia participării României la Expoziție Unversală de la Barcelona (1929). A participat la Conferința Agricolă de la Stresa, unde a fost ales președinte al statelor din „blocul agrar”, a susținut prelegeri la Universitatea din Berlin (1934), a înființat, în comuna Fierbinți, jud. Ilfov, o școală țărănească superioară (1935). A înființat Institutul Român pentru Studiul Conjuncturii Economice, al cărei președinte a fost (1936). A fost reținut de organele Siguranței, din cauza opiniilor sale antifasciste, și, prin decizia Ministerului de Interne de la acea vreme, i s-a stabilit domiciliu forțat la Mănăstirea Bistrița (22 mart. - 20 apr. 1940).

R.I.P
Virgil

Virgil Madgearu a publicat o actualizare

acum 3 ore

În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „niciodată cuvinte bune pentru cei dela Jilava”. Fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață de către legionari a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Gigurtu.

Virgil Madgearu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Madgearu a fost ridicat de un comando legionar în aceeași zi, pe la ora 14:00. Atunci când se afla la masă cu soția sa Ecaterina, șase legionari au sosit la locuința lui. Aceștia au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă. A fost dus în pădurea Snagov și împușcat în jurul orei 15:30: un pădurar care făcea paza a văzut în punctul numit „Coada Lungă” că s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât mai multe persoane, care au intrat la 100 de metri în adâncimea pădurii, au tras focuri de armă și apoi au plecat. În locul respectiv, pădurarul l-a găsit pe profesorul Madgearu cu fața în jos, încă horcăind și curgându-i sânge pe gură. Afiliere A fost membru al Asociației pentru Studiul și Reforma Socială (1918), membru al Partidului Țărănesc și Muncitor (1919), devenit ulterior Partidul Național Țărănesc, secretar general al Partidului Național Țărănesc, șef al Organizației Ilfov, membru activ al Institutului Regal de Științe Administrative al României,  membru al Societății Române de Statistică,  membru post-mortem al Academiei Române (13 nov. 1990).

Virgil Madgearu a publicat o actualizare

acum 3 ore

== Opere == Zur industriellen Entwicklung Rumäniens ("Despre dezvoltarea economică a României", 1911) În chestiunea meseriașilor (1911) Industria la domiciliu și asigurările sociale (1913) Structura și tendințele băncilor populare în România, (1914) Ocrotirea muncitorilor în România, (1915) Teoria și tehnica întreprinderilor comerciale și industriale, (1915) Studiul transporturilor în economia socială, (1916) Organizarea comerțului exterior în epoca de tranziție, (1919) Țărănismul (1921) Doctrina țărănistă (1923) Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești, (1923) Dictatură economică sau democrație economică? (1925) Romania's new economic policy („Noua politică economică a României”, 1930) Înțelegerea economică a statelor dunărene, (1932) Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice, (1933) Notre collaboration technique avec la Société des Nations ("Colaborarea noastră tehnică cu Liga Națiunilor", 1933) Pentru apărarea avuției statului, (1934) Reorganizarea sistemului de credit, (1934) Agrarianism, capitalism, imperialism (1936) Realitatea finanțelor publice românești, (1937) La politique extérieure de la Roumanie 1927-1938 ("Politica externă a României 1927-1938", 1939) Evoluția economiei românești după primul război mondial (1940) Studiul întreprinderilor industriale și comerciale (post-mortem, 1944)

Virgil Madgearu a publicat o actualizare

acum 3 ore

== Bibliografie == Comandamentul Militar al Capitalei (1941), Asasinatele dela Jilava... Snagov și Stejnicul: 26-27 Noemvrie 1940, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului Brezeanu, Ioan. Galați - biografie spirituală : (Personalități ale științei, culturii și artei, Galați: Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos), 2008, p. 129-130 Suplimentară Todosia, Mihai (1988), Virgil Madgearu: omul și opera, Iași: Editura Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"

Virgil Madgearu a publicat o actualizare

acum 3 ore

Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M Banca Națională a României - Viața și opera lui Virgil Madgearu în „Restitutio”, aprilie 2002. Virgil Madgearu, cazut sub armele legionarilor, 8 martie 2004, Jurnalul Național Virgil Madgearu – portret subiectiv Arhivat în 4 decembrie 2012, la Wayback Machine., 22 martie 2012, Historia